Destine frânte printr-un ac de seringă

Cu toate că România este printre ultimele țări de pe continent la consumul de stupefiante, infectarea cu HIV depășește de trei ori media europeană. Lipsa de igienă, nepăsarea ori disperarea dependenților de droguri le taie orice șansă de a reveni vreodată la o viață normală.

Îmbolnăvirea cu virusul HIV ca urmare a injectării cu substanțe psihotrope este de 2,4 la 1 milion de persoane în țările UE, în timp ce în România numărul persoanelor infectate e de 7,1 la 1 milion, în perioada 2014-2016. Cu toate astea, consumul de droguri în statele Uniunii este net superior celui autohton, după cum reiese din Raportul european privind drogurile pe 2017 al Centrului European de Monitorizare a Drogurilor EMCDDA și prezentat de Agenția Națională Antidrog – ANA.

De-a lungul timpului, mai multe organizații neguvernamentale au luat măsuri pentru limitarea îmbolnăvirii cu virusul HIV.

În 2015, două ONG-uri au distribuit gratuit circa 1,5 milioane de seringi pentru a ajuta la prevenirea răspândirii bolii. Cu toate astea, persoanele care se injectează iau virusul prin utilizarea de seringi nesterilizate, folosirea aceluiași ac, vată ori pansament de către mai mulți dependenți de substanțe interzise.

Adolescenții români preferă marijuana

Deși România este printre ultimele țări europene la consumul de stupefiante, tinerii sunt tot mai tentați să le încerce, chiar dacă inițial este vorba numai despre curiozitate. Canabisul este preferatul tinerilor cu vârste între 15 și 34 de ani. Fumatul de marijuana a crescut de la an la an în rândul elevilor de 15-16 ani, potrivit unui studiu al ESPAD – European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs.

Și consumul drogurilor ilicite de către persoanele majore a crescut între 2004 și 2013. Cele mai utilizate sunt canabisul, heroina, cocaina, amfetaminele și MDMA/Ecstasy.

România – pe drumul heroinei din Afganistan spre UE

Geografic vorbind, România este pe ruta balcanică a traficului de heroină care provine din Afganistan prin Turcia și România spre țări din Europa Centrală și de Vest.

Cocaina ajunge din America de Sud pe calea apei în porturile de la Marea Neagră, iar prin transportul rutier și aerian, din state ale UE spre alte țări.

Canabisul ajunge pe cale rutieră din Spania, Olanda și Cehia. Din 2010 a crescut cultivarea locală a plantei, cu toate astea, se menține la un nivel scăzut.

Ecstasy și amfetaminele provin din Belgia și Olanda, iar noile substanțe psihotrope din țările asiatice ajung aici prin curier poștal.

Deși marijuana rămâne principalul drog confiscat în România de către autorități, cantitatea totală este în scădere. În schimb, cocaina, heroina și khat sunt în creștere, iar stimulentele sintetice, respectiv MDMA/Ecstasy și amfetaminele sunt și ele în scădere.

Consumul de droguri, în creștere în Europa

„Peste 93 de milioane de europeni au încercat un drog ilegal într-un anumit moment din viaţa lor, iar numărul deceselor prin supradoză a înregistrat o creştere pentru al treilea an consecutiv. Mă îngrijorează, în mod deosebit, expunerea tinerilor la multe droguri noi şi periculoase. În perioada 2009-2016 au fost detectate în Europa 25 de opioide sintetice foarte puternice, din care este nevoie doar de cantităţi mici pentru a produce mii de doze“, a spus Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru Migraţie, Afaceri interne şi Cetăţenie, citat în Raportul anual 2017 al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie – OEDT. Studiul a fost realizat în cele 28 de state ale UE plus Norvegia și Turcia.

În ultimii ani, motivul principal al formării dependenței îl reprezintă tratamentele de substituție cu metadonă și buprenorfină, care provoacă mai multe victime decât consumul de heroină.

Săli pentru prevenirea supradozării

În România, Agenția Națională Antidrog – ANA are 47 de Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere și cooperează cu instituții guvernamentale și ONG-uri. De la distribuirea de pliante informative în școli și facultăți până la centrele de tratament, autoritățile iau măsuri împotriva răspândirii substanțelor psihotrope.

În Europa s-au amenajat săli unde dependenții de substanțe interzise să fie supravegheați în timp ce consumă droguri pentru a putea fi luate măsuri de evitare a supradozării. Există 78 de astfel de săli în șase țări ale UE plus Norvegia. În 9 state din UE și în Norvegia sunt programe de distribuire la domiciliu a naloxonei, un medicament care reduce efectele supradozei cu opiacee.

Drogurile noi, vândute pe Internet

66 de tipuri noi de substanțe psihoactive au fost detectate în 2016 în UE, ritmul introducerii pe piață fiind de una pe săptămână.

Este vorba despre produse de sinteză, printre care canabinoizi, catinone, opioide și benzodiazepine, care, din păcate, nu fac obiectul controalelor. „Observăm că vânzările de astfel de droguri devin clandestine în mare măsură, tranzacţiile mutându-se în mediul online sau pe piaţa drogurilor ilegale; am asistat la apariţia recentă a unor substanţe cu potenţă mare, care au fost asociate cu decese şi intoxicaţii grave“, declară, în Raport, Alexis Goosdeel, directorul EMCDDA.

Dacă în 2013 erau monitorizate 350 de substanțe noi, în 2016 numărul lor s-a dublat, ajungând la 620.
Prin sistemul de alertă timpurie s-au detectat 80.000 de substanțe psihoactive noi în 2015. Din acestea, canabinoizii și catinonele sintetice au fost prezente în proporție de aproximativ 60%.

În 2016, un canabinoid sintetic, MDMB, a fost responsabil de decesul a 30 de persoane, ceea ce a determinat EMCDDA să controleze răspândirea lui în toată Europa. Opinoidele imită efectele morfinei și heroinei. Și este doar un exemplu din multe altele.

Drogurile noi sunt realizate sintetic și au potențial de răspândire rapidă, întrucât este nevoie de cantități mici de produs pentru a obține mii de doze. Acest lucru favorizează transportul, pot fi ușor de ascuns, se află sub forme diferite – pastile, capsule, pudră, lichid, respectiv spray nazal, fapt care îngreunează controlul și depistarea lor.

ROMÂNIA

• 200.000 de consumatori de droguri erau înregistrați în 2016, potrivit ANA
• 11% din adolescenți au încercat droguri. Vârsta de la care încep consumul de substanțe interzise a scăzut de la 15 ani la 10-11 ani
• 26,05% din minorii români sunt interesați de site-uri despre alcool, tutun și droguri, relevă un raport Kaspersky Lab
• 94,5% din persoanele dependente de droguri injectabile care au fost admise la tratament preferau heroina, 4,4% consumau substanțe psihoactive noi în 2015

EUROPA

• 87 de milioane de persoane între 15 şi 64 de ani au încercat canabisul
• 17 milioane de tineri cu vârste între 15 şi 34 de ani au consumat canabis în ultimul an
• 45% din persoanele care fac tratament pentru dependența de droguri fumează marijuana
• 69,4 tone de cocaină au fost confiscate în 2015
• 17,5 milioane de persoane între 15 şi 64 de ani au consumat măcar o dată cocaină

Amnezia, un simptom al consumului de droguri

Consumul de droguri – o „distracție“ care devine un blestem

Consumul de droguri este un comportament care presupune implicarea mai multor factori: diz­armonii ale structurii personalității (persoanele consumatoare de droguri au personalități de tip pasiv-dependent, borderline sau antisocial etc.), anumite stări afective particulare, cum ar fi: anxietate, depresie, hiperemotivitate sau timiditate, trăiesc pe parcursul vieții diverse stări de decepție și nemulțumire, se plâng de monotonia vieții și sunt lipsite de o scară valorică.

Dificultatea de a renunța

Persoanele consumatoare de droguri sunt ușor influențabile de grupul de prieteni, au în structura personalității predispoziția spre consum de substanțe și comportament delincvent, au în jur modele culturale care manifestă asupra lor influențe nocive, manifestă o incapacitate de inserție și adaptare la grup și tendința de aderare la grupuri infracționale, înclinație spre vagabondaj, insubordonare și opoziționism.

Consumul de substanțe poate conduce ușor spre dependență, definită ca dorință puternică, compulsivă, de a utiliza o substanță psihoactivă, dificultatea de a opri consumul și comportamentul de căutare a drogului cu invazia progresivă a întregii existențe de către acest fenomen. Dependența poate fi fizică, fiind caracterizată prin apariția toleranței și a sevrajului, și psihică, definită prin nevoia de a menține și regăsi senzația de plăcere, de bine, pe care o aduce consumul și evitarea senzației de rău care apare în lipsa consumului. Principalele droguri sunt: derivații de opiu (morfina și heroina), cocaina, canabisul (hașișul, marijuana), tranchilizantele (barbituricele, benzodiazepinele), halucinogenele (mescalina, LSD, ecstasy), amfetaminele, inhalanții.

Teribilismul adolescenței

În urma consumului repetat de substanțe apar anumite tulburări psihice: intoxicații și sevraj, delirium, tulburări psihotice, tulburări de dispoziție, tulburări anxioase, sindrom amnestic, disfuncții sexuale, tulburare demențială, tulburări de somn.

Privită uneori ca o experiență interesantă, teribilistă, a adolescenței, ceva ce „merită“ încercat, experiența consumului de droguri poate deveni o călătorie cu sens unic spre distrugere pentru cei care au încercat-o. Consumul de droguri, de obicei, este parte a unui tablou mai complex. Depistat devreme, întrerupt înainte de a apuca să devină o obișnuință care să conducă la dependență și cu mult sprijin și motivație puternică, poate fi înlăturat și făcut să devină o experiență nefericită aparținând trecutului.

Aniela Sârbu, psiholog, contact@psihologaniela.ro

Cum se poate preveni adicția?

Așa-numita „călătorie neplăcută“ („bad trip“) este o experiență înspăimântătoare, asemănătoare unui coșmar, în care anxietatea trăită este foarte intensă, iar reacțiile fizice asociate de asemenea, și din care, spre deosebire de coșmar (care este, de obicei, întrerupt de un nivel crescut de anxietate și persoana se trezește)… persoana iese doar odată cu eliminarea drogului din corp. Totuși, chiar și în cazul consumului de halucinogene, reacțiile psihotice intense care să necesite spitalizare reprezintă doar 1-3% din cazuri.
Canabisul, de asemenea, poate facilita intrarea în stări psihotice pe perioada intoxicației, dar întrebarea dacă abuzul de canabis ar putea determina o boală psihică majoră, ca schizofrenia, rămâne încă fără răspuns. Studiile făcute în contextul în care din ce în ce mai multe țări și-au relaxat legislația legată de consumul de canabis arată că singurul factor de risc important pentru dezvoltarea unei tulburări psihotice majore este un consum intens (repetat zilnic sau de mai multe ori pe săptămână), început la o vârstă sub 14-16 ani.

Și la persoanele care suferă deja de o tulburare de tip psihotic, consumul de alcool sau droguri de stradă poate înrăutăți simptomatologia, crește riscul recăderilor și scade efectul protector al medicației antipsihotice. Abuzul de droguri complică tratamentul unei tulburări psihotice, deoarece în aceste cazuri pot exista: o mai mare rezistență de intrare în programele terapeutice, numeroase probleme financiare, legale, de sănătate, locative, interpersonale și familiale.

Motivele unei dependențe

Rata abuzului de substanțe între pacienții cu tulburare psihotică este în jur de 20-30%, iar cele mai frecvente asocieri sunt cu alcoolul și canabisul. Aceștia pot folosi drogurile sau alcoolul cu motivații similare oricăror alte persoane. De exemplu: pentru ameliorarea stării de plictiseală sau a sentimentelor negative; pentru a simți plăcere; pentru a simți că aparțin unui anumit grup social; pentru a ușura efectele adverse ale medicației; pentru ameliorarea temporară a simptomatologiei unei alte boli asociate.

Ce poate fi făcut când există suspiciunea că cineva apropiat consumă alcool sau alte substanțe nocive? Să purtăm discuții deschise, cu întrebări directe, legate de subiect, dar să ținem cont că nu întotdeauna un răspuns negativ este și conform cu realitatea; să evităm atitudinile de blamare sau învinovățire; să avem disponibilitatea de a asculta și înțelege de ce este simțită nevoia de a bea sau de a consuma droguri; să încurajăm căutarea și învățarea altor căi de a face față stresului, plictiselii, nevoii de a aparține unui grup; să ne informăm (prevenire – Harm-reduction tips and workbooks).

dr. psihiatru Ana Maria Iordache, http://color-mind.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.