Profesorul Morcovel (vezi Vladimir Tismăneanu blog), bun cunoscător al cartierului Primăverii, îl plasează corect pe Dinu Patriciu în carierism şi, poate, mai mult decât atât. Care dintre socrii sau soacrele lui Patriciu o fi fost decisivi pentru „succesurile” lui liberale de după ’90 ?
„Dacă tăcea, filosof rămânea, ori arhitect cu mare succes în business. Ignorând acest înţelept precept, dl Dinu Patriciu îi răspunde în „Adevărul” lui Andrei Pleşu (se ocupă, în trecere, şi de mine). […] Efectuează un concis excurs în fenomenologia disidenţei româneşti, mă anunţă că, spre deosebire de mine („odraslă de activişti comunişti”) el, adaug eu, de două ori ginere de activişti comunişti, dar altminteri venind din rândul victimelor regimului, ceea ce este adevărat şi pentru care îl asigur de empatia mea.”
Tismăneanu stie ce ştie! Era ţinta băşcăliei din grupurile de beizadele din Primăverii. A suferit ca un căţel şi se răzbună pe copiii demnitarilor comunişti care îl porecleau ireproductibil. De-aia a şi vrut să se întoarcă în Primăverii, chiar şi pentru câteva nopţi. Într-un fel a şi izbutit! La redactarea Raportului despre comunism a apucat să doarmă câteva nopţi în vila lui Ceauşescu. Subconştientul s-a liniştit şi acum poate polemiza cu Dinu Patriciu ca de la egal la egal. Alături de Adrian Năstase, Sorin Oprescu şi Dinu Patriciu intră şi el pe lista supravieţuitorilor norocoşi. (D.B.)