Diplomație a la Merkel: ”Am ajuns ca la zece noaptea să negociem pe un colț de masă reunificarea Ciprului”

Luni dimineața, Turcia a făcut o ofertă la auzul căreia, în urmă cu câteva luni, liderii europeni s-ar fi ridicat de la masă și ar fi plecat. Oferta sună ca o răscumpărare: înca 3 miliarde de euro pe lângă cele 3 miliarde pe care UE s-a angajat să le ofere Turciei în toamna anului recut, o liberalizare totală și rapidă, până în luna iunie, a regimului de vize cu Turcia, accelerarea procesului de aderare a Turciei al UE, primirea în Europa a unei mari părți dintre refugiații sirieni care se află acum în Turcia. În schimb, Turcia se angajează să facă ceea ce s-a angajat și în toamna lui 2015 și nu a făcut-o până acum – să oprească fluxul de imigranți care traverseaza Marea Egee către Grecia. Practic, Turcia a transmis Europei un lucru clar – aveți mai multă nevoie de noi decât avem noi nevoie de voi, scrie Politico.eu.

Liderii UE, în frunte cu Angela Merkel, nu s-au ridicat de la masă și nu au respins oferta turcă, au acceptat-o.

Cum s-a ajuns aici? Potrivit Liberation, culisele summit-ului european ce a avut loc luni la Bruxelles au arătat astfel.

Inițial, scopul europenilor a fost cel de a convinge Turcia să reprimească imigranții ce au sosit în Europa din rațiuni considerate economice, nu umanitare, adica circa 60% din fluxul actual. Cancelarul german a avut o discuție pregătitoare la Paris pe această temă cu președintele Francois Hollande, în cursul zilei de vineri. Aici ea a produs o primă surpriză, cerându-i lui Hollande să extindă aceste expulzări și la imigranți care au fugit din calea războiului. A fost o poziție contrară celei adoptate până atunci de Germania, dar a fost o mișcare electorala, căci Merkel trebuie să dea în Germania un semnal că fluxul imigranților se va reduce substanțial, duminică 13 martie urmând să aibă loc alegeri în trei landuri importante. Pe de altă parte, Merkel a dorit să facă acest lucru fără a anunța închiderea frontierelor, adică aneantizarea Acordului Schengen. Președintele Hollande a ridicat problema încălcării acordurileor internaționale în ce privește expulzarea celor care s-au refugiat din rațiuni umanitare.

Apoi, duminică, a urmat lovitura Turciei. Duminică seara, cancelarul german a participat la o întâlnire cu premierul turc Ahmet Davutoglu la ambasada Turciei la Bruxelles. A fost o trilaterala Olanda-Germania-Turcia, participând și premierul olandez, a cărui țară asigură președinția UE. Președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European nu au fost invitați. Aici Davutoglu a aruncat bomba și a anunțat noile condiții ale Turciei. După cinci ore de discutii, s-a ajuns la un acord prin care UE va trimite în Turcia cât mai mulți imigranți, indiferent de motivele plecării lor din țările de origine, iar Turcia va primi lumină verde pentru liberalizarea vizelor și aderarea la UE. Iar aceasta înseamnă că liderii Europei să treacă cu vederea peste abuzurile comise în Turcia împotriva ziarelor de opoziție, a agențiilor de presă și a kurzilor.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk a fost șocat să audă despre acest acord în trei la care s-a ajuns duminică seara. Aceasta însemna că întregul său turneu în Slovenia, Macedonia, Grecia și Turcia fusese în zadar. Una discutase cu liderii din Balcani și cu totul alta era concluzia cu care Merkel si Davutoglu ajunseseră după cele cinci ore petrecute la ambasada Turciei la Bruxelles. Însă Tusk și Jean-Claude Juncker au acceptat condițiile. Viviane Reding, fost comisar pentru Justitie și acum eurodeputat, a tras concluzia: ”Este haosul total. Dreptul de azil nu mai este garantat, marea majoritate a statelor nu mai doresc să-l aplice și nu mai vor să coopereze. Trebuie să restabilim ordinea, să ne aliem cu o cvasidicatură pentru ca oamenii să nu mai moara pe drumul exilului, pentru a evita ca Grecia să se transforme într-o uriașă tabără de refugiați și pentru a organiza un flux controlat”.

Luni, Angela Merkel a dorit să transforme întâlnirea celor 28 de lideri europeni într-o reuniune care sa nu faca decât să aprobe rapid cele stabilite în trei cu o seara înainte. Ciprul a fost primul care a trebuit sa inghita o pilula amara, pentru că turcii au cerut deschiderea chiar a celor capitole din negocierile de aderare pe care Nicosia le blochează de ani buni. ”Ankara nu vrea să deschidă capitolele care privesc modelul ei economic, ci exact acele capitole care creează diviziuni în Europa”, spune un dioplomat european.

Apoi Franța s-a opus liberalizării vizelor, spunând că Turcia nu îndeplinește decât 10 din cele 72 de criterii necesare. Apioi s-au opus statele din estul și centrul Europei, care au protestat față de dublarea ajutorului de 3 miliarde de euro oferit Turciei. S-au opus și principiului primirii câte unui refugiat sirian din Turcia în schimbul fiecărui imigrant economic reprimit de Turcia. Și astfel ”am ajuns ca la zece noaptea să negociem pe un colț de masă reunificarea Ciprului”, spune un diplomat citat de Liberation. ”Este tipic pentru Merkel: negociază fără experți și în secret și apoi încerarcă să impună concluzia ei cu forța. Rezultatul – un blocaj”.

În acest fel, la summit-ul de pe 7 martie, liderii europeni au luat act de revendicările Turciei, s-au contrat între ei o dată în plus, iar decizia finală va fi luată la Consiliul European de pe 17-18 martie, al treilea în decurs de doar o lună.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.