Directoarea de 10, un milion de euro pentru educație și o corigență care mi-a schimbat viața. Interviu cu Daniela Dungeanu

Sunt momente în viața profesională de jurnalist când obiectivitatea rece, impusă de rigoarea profesiei, trebuie lăsată la ușă pentru a face loc recunoștinței sincere. Acest material este, prin excelență, unul dintre acele momente. La celălalt capăt al telefonului s-a aflat doamna profesoară Daniela Dungeanu, directoarea Colegiului Național „Petru Rareș” din Suceava – instituție care, conform ultimelor topuri, domină clasamentul celor mai bune licee din județ. Pentru sistemul educațional, dumneaei este managerul de top, singura persoană din țară care a obținut nota 10 curat la extrem de dificilul examen pentru directori din 2021.

Pentru mine, însă, este mult mai mult. Este fosta mea profesoară de fizică, cea care a stat la catedră până la finalul clasei a XI-a. Este, oricât de amuzant ar suna acum, exact profesoara care, prin clasa a IX-a sau a X-a, m-a lăsat corigent – o lecție aspră, dar dreaptă, pe care astăzi o privesc cu un zâmbet în colțul gurii. Dincolo de formule și teoreme, cu intuiția pe care doar marii dascăli o au, ea este omul care m-a citit cu adevărat și m-a convins să urmez drumul care mi se potrivea, că nimic de la real nu se lega de mine: Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității din București. Pentru un an, am fost și eu în conducerea acestui liceu, din poziția reprezentantului elevilor în Consiliul de Administrație.

Realizări

Sub conducerea doamnei Dungeanu, Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava, sau Petru pentru cei ce i-au trecut pragul și l-au îndrăgit, a cunoscut cea mai amplă dezvoltare din istoria sa recentă. Viziunea sa managerială s-a tradus în ziduri, tehnologie și spații menite să inspire generații. În 2021, odată cu debutul noului an școlar, a fost deschis oficial un modern centru de informare și documentare, amenajat într-un nou corp de clădire ridicat în interiorul colegiului. Este o bijuterie arhitecturală de un milion de euro – costuri suportate de municipalitate, în timp ce dotarea cu tehnică de calcul și mobilier s-a realizat prin sponsorizări. La câteva dintre ele s-a implicat și subsemnatul. Centrul dispune de un laborator de informatică, o cancelarie, săli de studiu și un amfiteatru cu 170 de locuri, totul fiind acoperit cu o cupolă spectaculoasă de sticlă.

Și acesta nu este singurul triumf administrativ. În 2025, a fost finalizat un alt proiect menit să întregească cercul realizărilor administrative : „Obținere autorizație de construire pentru corp clădire cu săli de clasă și laboratoare pentru gimnaziu la Colegiul Național Petru Rareș” (cod SMIS 124401). Vorbim despre o finanțare nerambursabilă atrasă prin Regio – Programul Operațional Regional 2014-2020 (Axa Prioritară 10, Prioritatea de investiții 10.1, Obiectivul specific 10.1b), un efort dedicat creșterii gradului de participare la educație și reducerii risculului de părăsire timpurie a sistemului. Adică, pentru un nou corp de clădire, dotat la standarde europene, pentru elevii de gimnaziu.

Este un interviu emoționant, o conversație de suflet despre leadership, sacrificii și decizii grele. Vă invit să citiți, mai jos, dialogul nostru integral.

Secretul notei de 10 curat: „Unu, experiența, doi, logica, trei, învățatul”

Cotidianul: Ați fost singura persoană care a obținut nota 10 curat la examenul de directori din 2021. Un examen recunoscut pentru dificultatea sa și chiar era o problemă la un moment dat cu acea întrebare cu podul. Care a fost secretul din spatele acestei performanțe?

Daniela Dungeanu: Aproape jumătate din întrebări, din itemi, au fost itemi de logică. Logică și calcul matematic, studii de caz, cazuri care s-ar putea ivi în activitatea de director. Unu: am rezolvat itemii de logică și mi-au ieșit, ca să spun așa. Itemii de calcul matematic, nu s-a pus problema, fiind profesor de disciplină reală. Dar nu au fost itemi speciali pentru profesori de reală, puteau fi ușor rezolvați și de profesorii de discipline umaniste. Și trei: experiența. Experiența de manager pe care o am de mulți ani și care a ajutat foarte mult în ceea ce privește studiile de caz, întrebările din legislația școlară, din cărțile de leadership, din sistemul educațional și așa mai departe. Deci: unu, experiența, doi, logica, trei, învățatul. Am învățat, am făcut scheme, conspecte din bibliografia de examen.

Examen în pandemie

Cotidianul: Cât timp și ce fel de efort a presupus?

Daniela Dungeanu: A fost o perioadă foarte, foarte grea, pentru că eram practic în al doilea an de pandemie. Un al doilea an școlar în care a trebuit să organizăm cursurile în sistem hibrid. Acela a fost anul în care jumătate de clasă venea la școală, jumătate stătea acasă, după aceea se schimbau și tot așa. Asta înseamnă că pe lângă problemele specifice începutului de an școlar, întâlnite practic de fiecare dată, cele obișnuite, s-au adăugat aceste noi provocări administrative. Atât în ce privește logistica, cât și în ceea ce privește organizarea procesului educativ.

Toate astea, deci, pe acest fond foarte, foarte complicat și foarte complex pentru un director aflat în funcție, s-a suprapus perioada de învățat pentru concurs, de realizare a planurilor manageriale care trebuiau prezentate. Ori, a fost foarte greu din acest punct de vedere, exact din acest motiv: s-au suprapus două perioade care, fiecare în sine, reprezintă perioade, etape dificile în activitatea unui director. Pentru prima dată ele s-au suprapus în aceleași săptămâni de școală.

Cotidianul: Dincolo de stăpânirea perfectă a legislației pe care ați menționat-o anterior, ce credeți că a făcut diferența pentru că este și partea de interviu? Probă orală, la examenul de directori.

Daniela Dungeanu: Din nou, experiența pe care am avut-o. Biletul pe care l-am tras se referea la elevii capabili de performanțe extraordinare. Deci, ca să zic așa, am picat pe subiect, cum spuneam când eram studenți. Am tras biletul câștigător, e un subiect care îmi face plăcere să-l prezint ca și componentă a activității din școala noastră. E un segment puternic în școala noastră această pregătire a elevilor capabili de performanță. Suntem binecuvântați cu elevi buni și foarte buni.

„Materia învățată ajută, dar experiența face diferența”

Cotidianul: Există de obicei această falie, pentru că am vorbit și cu oameni care vor să dea examenul de director, care sunt și membri ai Corpului experților în management educațional. Cât de mult i-ar ajuta materia învățată dacă nu există și experiența practică în poziția de director, pentru gestionarea crizelor reale dintr-o școală?

Daniela Dungeanu: Da…materia învățată. Materia pentru concursul care a fost – și în mare și pentru cel care vine – a avut două mari, să zic așa, componente. Prima, legislația, care e obligatoriu să fie știută, măcar în linii mari și medii, de către un director. Amănuntele, nuanțele, pot fi citite ori de câte ori este nevoie. Deci, partea legislativă, spuneam. Și partea de leadership, de management efectiv educațional. Învățatul… învățatul ajută. E firesc să ai niște cunoștințe teoretice, să ai fundamentat un sistem de valori manageriale.

Dar, din nou, un cuvânt foarte important în rezultatul pe care l-am avut l-a spus și experiența. Experiența practică… de câte ori citeam ceva în cărțile de leadership educațional, îmi dădeam seama că m-am întâlnit de-a lungul anilor de director cu cazuri asemănătoare.

Mi-am adus aminte cum le-am gestionat, ce succese am avut, ce greșeli am făcut. Și întotdeauna din greșeli se învață. Deci, pentru un profesor care participă pentru prima dată la un asemenea concurs și care nu are ani de experiență în spate, partea aceasta practică, să zicem, a activității, îi va ridica probleme mai mari la concurs decât cunoștințele teoretice.

Decizii curajoase și lupta pentru atragerea fondurilor europene

Cotidianul: Care a fost cea mai grea decizie pe care ați luat-o din poziția de director, dacă ne puteți spune?

Daniela Dungeanu: Nu-mi vine în minte acum niciun exemplu. Ce pot să spun este că tot timpul un director de școală, mai ales de școală mare, trebuie să ia decizii. Și mai grele, și mai ușoare… Nu, nu. Chiar nu-mi vine în minte niciun exemplu de decizie… nu pe care să n-o fi regretat ulterior, că evident că există și așa ceva, dar care să fi necesitat, să zic așa, un curaj deosebit. Poate anul în care am început construcția noului corp de clădire și a centrului de documentare erau semne foarte, foarte puternice că se va intra într-o criză economică mondială (2008). Și totuși am luat decizia să începem aceste lucrări în speranța că odată și odată ele vor fi gata.

A durat foarte mult până au fost gata. Dar au fost ani foarte grei din acest punct de vedere, al acestui aspect al muncii de director, aspectul de creștere a infrastructurii, a modernizării bazei materiale a școlii. Da, au fost ani grei. A fost o decizie pe care acum nu o mai regret. Dar de-a lungul anilor am avut și momente în care am regretat. Că am început, repet, în primele luni de criză economică mondială această investiție foarte mare pentru școală.

E chiar atât de greu să accesezi fonduri europene?

Cotidianul: Cât de greu a fost de fapt să se atragă fondurile europene pentru construcția acestor edificii?A fost cum este prezentată de obicei de administratorii educaționali… de managerii din educație, o veritabilă cursă cu obstacole, dacă îi putem spune așa? Cât de greu a fost pentru dumneavoastră și pentru echipa școlii să accesați și să duceți la bun sfârșit aceste finanțări?

Daniela Dungeanu: Fondurile respective au fost practic și legal accesate, și proiectele au fost câștigătoare de către Primăria Suceava, Unitatea Administrativ-Teritorială Suceava. Pentru că aceste fonduri venite prin POR, Programul Operațional Regional și PNRR, nu puteau fi accesate decât de UAT-uri, de primării. Dar studiile de fezabilitate, studiile care s-au făcut anterior, proiectul, proiectul tehnic, de toate acestea într-adevăr ne-am ocupat noi.

Nu, nu a fost ușor deloc, pentru că necesită cunoștințe. În primul rând, cunoștințe de legislație școlară, pentru că există niște normative, există niște indicatori care trebuie respectați atunci când construiești un spațiu educațional. Și mă refer nu numai la regulile de protecție împotriva incendiilor sau la autorizarea sanitară a școlii. Mă refer la toate normele de igienă, de evacuare, care trebuie respectate. Dar am avut ajutor. Am colaborat cu specialiști care au realizat aceste studii de fezabilitate și proiectele au câștigat. Au câștigat finanțarea europeană și asta a dus, în final, la construcțiile care au fost finalizate.

Sfaturi pentru noii manageri și o viziune pentru educația de mâine

Cotidianul: Ce lăsați în urmă după acești ani și ce sfat le dați celor ce vin, ce vin acum în noiembrie, pentru noul examen de directori?

Daniela Dungeanu: Nu-mi fac iluzii prea mari. Vorbesc acum în general pentru candidații, să zic așa, care pentru prima dată vor participa la acest concurs, deci pentru cei care nu au deloc experiență în spate. Să fie conștienți de faptul că este o muncă foarte, foarte grea, care, pe lângă capacități educaționale, pe lângă capacități de lider, de adevărat lider – nu manager, ci lider – și asta implică o mulțime de lucruri: organizarea unui proces educațional optim, relațiile cu oamenii, care sunt poate cel mai complicat aspect al muncii unui director. Și mă refer aici la relația cu elevii, și la relația cu părinții, și la relația cu cadrele didactice și angajații școlii.

Fondurile europene, vitale pentru educație

Mai există și acest aspect pe care tocmai l-am descris, aspectul administrativ. Pentru că trăim într-o epocă în care dacă nu accesezi fonduri externe, fonduri europene, practic școala rămâne în urmă. Și atunci un director de școală în România trebuie să știe de toate.

Trebuie să-și cunoască în primul rând profesia, pentru că există acea obligație de catedră care te impune să îți predai disciplina la mai puține sau la mai multe clase. Să cunoști foarte bine legislația, și nu numai legislația școlară, ci și legislația muncii, și legea pensiilor și așa mai departe. Să ai cunoștințe economice, pentru că ești cel care semnează un proiect de buget, ești cel care contribuie la elaborarea bugetului școlii și la execuția cheltuielilor.

Deci foarte, foarte multe aspecte implică munca unui director. Din păcate, mulți cred că se rezumă la a conduce o școală. Ori, a conduce o școală înseamnă toate, toate aceste lucruri. Deci, nu e deloc ușor să faci acest lucru. Și de asemenea, să fie conștienți că vor face greșeli. Din lipsă de experiență vor face greșeli. Dacă au în spatele lor o echipă puternică, așa cum am avut eu norocul să am, greșelile acestea vor fi depășite. Lucrurile vor merge în continuare.

Schimbarea sistemului educațional

Cotidianul: Având atât de multă experiență în ceea ce privește managementul educațional și un adevărat expert în educație, ce ați schimba, un lucru, la actualul sistem de educație?

Daniela Dungeanu: Stau și mă gândesc ce să aleg din schimbările pe care le-aș face. Poate aș începe cu reducerea numărului de discipline care se învață. Mi se par enorm de multe discipline pe care un copil trebuie să le parcurgă. Aș muta mai mult accentul pe partea practică, de integrare în viața socială, economică, decât pe asimilarea de cunoștințe teoretice. Și da, ce aș schimba, într-adevăr aș schimba, bine, deja se schimbă, dar după părerea mea ar mai fi loc de schimbare, forma examenului de bacalaureat, forma finală. Pentru că, din nou, prea mult accent se pune pe teorie, pe șablonizare la examenul de bacalaureat, în detrimentul creativității, în detrimentul interpretării fenomenelor studiate la specificul disciplinei respective. Da, cred că aș începe cu asta. Cu schimbarea formei de examen final, de absolvire a liceului.