Consiliul Superior al Magistraturii transmite, joi, că disfuncţionalităţile semnalate de Uniunea Naţională a Barourilor din România în relaţia dintre avocaţi şi magistraţi reprezintă „situaţii punctuale”.
Consiliul arată că îşi manifestă „surprinderea şi, totodată, regretul faţă de atitudinea Uniunii Naţionale a Barourilor din România de a generaliza aceste cazuri”, întrucât, spune CSM, observă că disfuncţionalităţile menţionate în relaţia dintre avocaţi şi magistraţi au fost identificate în anumite situaţii punctuale.
„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de ‘Campania desfăşurată de Uniunea Naţională a Barourilor din România de conştientizare a rolului şi importanţei avocatului în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti’, în cadrul căreia sunt semnalate ‘disfuncţionalităţi frecvente’ pe care le întâmpină avocaţii în desfăşurarea activităţilor judiciare în plan local. Cu această ocazie, se subliniază importanţa rolului avocatului în cadrul activităţilor judiciare şi se atrage atenţia asupra necesităţii existenţei unei relaţii de calitate între avocaţi şi magistraţi, pentru buna organizare a procedurilor judiciare”, se precizează într-un comunicat al CSM transmis Agerpres.
„Modul de prezentare a problemelor identificate pe plan local conturează o imagine nereală a raporturilor dintre avocaţi şi magistraţi”, mai arată CSM.
În cea mai mare parte, raporturile se desfăşoară în condiţii optime. Consiliul consideră că soluţia dialogului deschis reprezintă o modalitate adecvată de remediere a problemelor semnalate, în vederea identificării celor mai eficiente mecanisme pentru a evita pe viitor orice deficienţe întâmpinate de avocaţi în desfăşurarea procedurilor judiciare”, arată CSM.
UNBR arată că cele 42 de barouri din ţară au prezentat disfuncţionalităţile frecvente pe care le întâmpină avocaţii în desfăşurarea activităţilor judiciare în plan local, materializate în nerespectarea rolului avocatului şi a funcţiei acestuia în cadrul procesului judiciar (identificarea avocatului cu clientul, încălcarea confidenţialităţii comunicărilor dintre avocaţi şi clienţi, limitarea abuzivă a pledoariei).
O altă problemă reclamată de UNBR este organizarea activităţii instanţelor fără a se respecta repartizarea cauzelor pe intervale orare, întârzieri nerezonabile în procedura de regularizare a cererilor şi în redactarea şi comunicarea hotărârilor sau comunicarea acestora în timpul vacanţei judecătoreşti, fără a se respecta dreptul la recuperarea capacităţii de muncă al avocatului.
Avocaţii reclamă, de asemenea şi „lipsa de respect manifestată de organele de urmărire penală în mod constant şi frecvent, atât faţă de timpul şi drepturile avocaţilor desemnaţi pentru asistenţă judiciară din oficiu, cât şi faţă de timpul şi drepturile avocatului ales”.
Potrivit UNBR, în foarte multe cazuri s-a constatat amânarea sau chiar omiterea emiterii şi comunicării referatelor de plată, precum şi amendarea abuzivă a avocaţilor de către organele de urmărire penală.
Uniunea Barourilor mai reclamă reorganizarea activităţilor de şedinţă judecătorească altfel decât programul stabilit iniţial, fără informarea din timp a avocaţilor participanţi la dosare; accesul îngreunat la arhive şi la informaţiile relevante ale dosarului electronic, care împiedică pregătirea în termen util a apărării; întârzierile sistematice la plata onorariilor avocaţilor pentru asistenţa din oficiu; cenzurarea abuzivă a onorariilor avocaţiale până la sume derizorii, după criterii subiective şi fără considerarea obligaţiilor fiscale aferente veniturilor avocaţiale; cenzurarea onorariilor din oficiu cu ignorarea Protocolului privind plata activităţilor de asistenţă juridică obligatorie; omisiunea instanţelor de a acorda onorariile aferente asistenţei judiciare din oficiu, prin hotărârile judecătoreşti, cu respingerea solicitărilor de completare a dispozitivului şi punerea cheltuielilor de judecată în sarcina avocatului solicitant; desemnarea curatorilor şi a sarcinilor pe care le au de îndeplinit fără a se dispune corelativ achitarea unui onorariu sau lipsa desemnării şi plăţii curatorilor citaţi în căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti.
UNBR semnalează, totodată, „atitudinea de lipsă de respect faţă de timpul de studiu şi rolul avocatului în procesul penal şi civil”.
Avocaţii constată şi „tendinţele de înăsprire a măsurilor fiscale ce vizează profesiile liberale şi care vor avea un impact economic deosebit de grav asupra pieţei serviciilor, implicit asupra profesiei de avocat, cu efect direct asupra onorariilor percepute justiţiabililor, îngreunând şi mai mult liberul acces la actul de justiţie, cuantumul nerezonabil al unor taxe de timbru, care este de natură a împiedica accesul la justiţie al cetăţenilor”.
Campania UNBR a debutat cu o zi de întrerupere a activităţii avocaţiale în totalitatea formelor sale şi pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia cauzelor urgente privind anumite măsuri preventive sau asiguratorii şi orice alte cauze cu caracter de urgenţă, de natură a pune în pericol drepturi şi libertăţi fundamentale.
sa citeasca intrebarea de la examenul pentru magistrati:” ce faci daca intri in local si vezi un avocat”, raspuns bun ” iesi imediat”