DNA, despre cele 16 persoane reţinute în dosarul CNAS

Procurorii DNA anunţă că au reţinut 16 persoane în dosarul CNAS, reprezentanţi ai firmelor de îngrijire la domiciliu, un medic şi un avocat, fiind acuzate de înşelăciune privind decontarea ilegală a unor servicii medicale, dar şi că ar fi încercat să ascundă probe şi să influenţeze martori.

Potrivit DNA, Florentina Bărbălău, reprezentant al firmelor SC Home Med Expert SRL și SC Lara Med Serv SRL, Violeta Ciocâteu, administrator al SC Frontida SRL și SC Home Medical Concept SRL, Crina Constantinescu, Adela Miculescu, administratori ai SC Micon Life SRL, Leontin Glăvan, reprezentant legal al SC Salvitae SRL, Nicoleta Nicu, al reprezentant legal al SC Lara Med Serv SRL, Maijana Ispas, reprezentant legal al SC Beta Medical Service SRL, şi Adriana Rosmenteniuc, reprezentant legal al SC Home Medical Assistance SRL, sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional şi înşelăciune.

De asemenea, Anişoara Durac, administrator al societăților comerciale SC Frontida SRL și SC Home Medical Concept SRL, Sile Miculescu, administrator al SC Micon Life SRL, Elena Glăvan, asociat în cadrul SC Salvitae SRL, Eugeniu Vulpe, administrator în fapt al SC Claritas Servicii Medicale SRL, şi Bujor Rudeanu, reprezentant legal al SC Pusa – Medical Care SRL, sunt reţinuţi pentru constituire a unui grup infracțional organizat şi complicitate la înșelăciune.

În acelaşi dosar au fost reţinuţi şi Adriana Caraculacu, avocat, Al Aloul Adnan , medic, şi Iuliana Gheorghe, administartor al unui azil de bătrâni, fiind acuzaţi de constituire a unui grup infracțional organizat şi complicitate la înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

Procurorii spun că, în cursul anchetei , aceştia ar fi încercat să „influențeze martorii în cauză și să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât și prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.”

Anchetatorii susţin că cei care făceau parte din grupare ar fi fraudat Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, banii din acest fond nefiind folosiți pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraților care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit.

„În perioada 2016 – 2017, inculpații reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale, au indus în eroare C.A.S.M.B. prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situații nereale (raportări false în ceea ce privește conținutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora și persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăți necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaților anterior menționați sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei și 3.041.650 lei”, precizează DNA într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de ajutorul a trei funcţionare din CASMB care aveau rolul de a înregistra raportări false în Sistemul Informatic Unic Integrat, acestea fiind cele care racolau furnizorii de servicii medicale care avea interesul să deconteze ilegal sumele.

„În măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenți medicali care figurau în același timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele îi abordau pe furnizori și îi „învățau” să facă modificările necesare pentru a evita sancțiunile legale, pentru a obține decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu și chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienți care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenți medicali care nu au prestat serviciile raportate”, explică procurorii.

Sursa citată menţionează că deşi aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune depunerea dosarului propriu de asigurat sau de împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate, „firmele sunt cele care inițiază relația cu asigurații, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la C.A.S.M.B. și, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal”.

De asemenea, cele trei angajate ale CASMB ar fi furnizat informaţii din bazele de date la care aveau acces, asigurându-se astfel că raportările ilegale nu erau depistate, „mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanță ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unități sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă și în contractul încheiat cu C.A.S.M.B”, explică DNA.

La începutul lunii septembrie, 14 persoane au fost arestate în dosarul decontărilor fictive de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), între acestea numărându-se și președintele instituției, Marian Burcea.

Potrivit DNA, bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) a fost păgubit cu aproximativ trei milioane euro, în intervalul ianuarie 2016-august 2017, prin decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals. Cei care beneficiau de bani ar fi avut și protecția unor persoane din conducerea Casei de asigurări de sănătate a Capitalei, dar și din conducerea CNAS.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.