Doctorul care salvează vieţile copiilor români prinşi într-un sistem corupt

O ştire despre un doctor român care se luptă aproape singur pentru a salva vieţile copiilor mici, victime ale corupţiei din sistemul sanitar românesc, a făcut valuri în presa străină.

Ea a fost preluată de peste 100 de ziare în Statele Unite, de la Washington Post la CBS, Fox News, Yahoo News, Boston Globe etc.

Cititorii străini sunt de-a dreptul impresionaţi de soarta acestor copii bolnavi. Mulţi îl consideră pe dr. Cătălin Cîrstoveanu „mai mult decât un erou”, „un sfânt”, datorită modului în care acesta se dedică copiilor bolnavi, dar şi felului în care el luptă împotriva corupţiei.

Este vorba de un flagel care în sistemul medical înseamnă şpăgi în valoare de 360 milioane de dolari anual, conform unui raport al Băncii Mondiale publicat în 2005. Chiar Ministerul Sănătăţii recunoaşte că problema corupţiei are rădăcini adânci în România.

Articolul, care a fost publicat vineri seară, împreună cu poze de-a dreptul sfâşietoare şi un scurt film, este semnat de Associated Press.

Este impresionant felul în care doctorul Cîrstoveanu zboară cu companii low-cost în Europa de Vest cu bebeluşii, aceştia având nici o lună, pentru a putea fi operaţi. Medicul a efectuat zeci de astfel de zboruri având copii intubaţi, cu perfuzii, munca lui fiind una voluntară. Surprinzător este însă, se arată în articol, că aceşti copii ar putea fi operaţi în România, unde Spitalul Marie Curie dispune de un centru ultradotat pentru copiii bolnavi de inimă. Centrul a fost finalizat acum 18 luni, din banii statului şi bani privaţi, Procter Gamble şi Inima Copiilor fiind printre donatori. AP scrie că doctorul Cîrstoveanu merge personal cu aceşti micuţi pentru că în România doctorii şi asistenţii medicali ar aştepta bani pentru a-i trata.

Articolul relatează cazul unui copil, Cătălin, de numai 13 zile, fiul unui pădurar dintr-un sat din Argeş, care a fost transportat în Italia pentru operaţie. Intervenţia a fost un succes, notează AP, însă două zile mai târziu, un alt copil, de 3 săptămâni, cu probleme grave de sănătate, ajuns tot în Italia, nu a avut acelaşi noroc. El nu a putut fi salvat.

Dr. Cîrstoveanu are de dus o luptă „obositoare”, fiind de altfel, în mare parte, “singur împotriva unei culturii a corupţiei”, mai scrie AP.

„Corupţia este atât de înrădăcinată în România încât „medicii cer mită pentru a salva vieţile sugarilor, iar pentru ca o asistentă medicală să schimbe patul pacientului” e nevoie tot de bani.

Corupţia este unul dintre motivele pentru care rata mortalităţii infantile în România este peste dublul mediei din UE. Unu din 100 de copii nu împlineşte un an.

Chiar ministrul sănătăţii, Ladislau Ritli, pare să se dea bătut în faţa corupţiei. „Pentru a fi sincer, aceasta este atât de adânc înrădăcinată în sistemul nostru, încât este foarte dificil să o eliminăm”, a declarat oficialul într-un interviu Associated Press.

Oficial, centrul cardiac pentru copii nu s-a deschis pentru că nu s-au găsit oameni dornici să se prezinte la interviu. Totuşi, „motivul real pare să fie faptul că dr. Cîrstoveanu a interzis personalului să primească mită. Asta înseamnă că aparatura ultraperformantă stă în aşteptare, în condiţiile în care experţi calificaţi nu vor să muncească unde ştiu că nu îşi pot suplimenta veniturile lor cu mită.

Medicul are un program istovitor, astfel că, în mai puţin de 24 de ore, s-a întors din străinătate şi a plecat cu o fetiţă. Nu înainte însă de a face şi o gardă la Spitalul Marie Curie, la Terapia Intensivă, menţionează AP.

Pacienţii din România discută în mod obişnuit despre “bursa şpăgilor”. Chirurgii pot obţine sute de euro şi chiar mai mult pentru o operaţie, în timp ce anesteziştii câştigă aproximativ o treime din aceste sume, care se stabilesc în funcţie de ceea ce îşi poate permite un pacient. Obţinerea unui certificat ştampilat pentru a permite pacientului să fie operat în străinătate poate costa uşor sute dacă nu chiar mii de euro şpagă,

În România, o operaţie la Marie Curie ar costa între 2.000 şi 3.000 de euro, dar statul român pare dispus să plătească de zece ori mai mult pentru o asemenea operaţie în Italia sau Germania, unde costă între 20.000 şi 30.000 de euro.

Mulţi medici au plecat deja din România, dezamăgiţi că statul alocă doar 4% din PIB pentru Sănătate.

Anul trecut, nu mai puţin de 2.800 de medici au plecat să lucreze în Europa de Vest, conform Colegiului Medicilor.

„În mod ideal, dacă ar avea salarii decente, nimeni nu ar fi tentat să accepte plăţi informale”, a spus Ritli. „Şi populaţia ar fi educată astfel încât oamenii să creadă că aceasta nu este singura modalitate de a obţine asistenţă medicală corespunzătoare”, a mai spus acesta.

În 2005, mita din România a ajuns la un milion de dolari pe zi, potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Cultura de mită, „plata informală”, aşa cum mai este cunoscută, este acceptată tacit.

Sunt unii care nu acceptă însă. Un exemplu ar fi Procter&Gamble, care a donat pentru centrul cardiac. Procter&Gamble s-a interesat de mai multe ori la Spitalul Marie Curie şi la Ministerul Sănătăţii în legătură cu momentul în care centrul va începe totuşi să funcţioneze.

Situaţia tragică a copiilor români nu este însă un lucru nou, scrie AP, amintind de situaţia orfanilor care au ajuns în presa internaţionlă după Revoluţia din 1989.

Pentru cei ai căror copii mor la scurt timp după naştere durerea este amplificată atunci când nu primesc un certificat de naştere sau când nu reuşesc să-şi vadă copii.

Angela Vasile, a cărei fiică, Cristina, a trăit doar o zi, şi-a văzut copilul o singură dată şi atunci întinsă pe o masă de metal.

Cunoscuta vedetă Bianca Brad a vorbit public despre durerea de a pierde copilul la naştere. Ea a apreciat că situaţia este una „criminală”. Artista a pus bazele unei asociaţii, „EMMA”, pentru a ajuta părinţii îndoliaţi prin consiliere psihologică.

Cu toate acestea, se întâmplă lucruri remarcabile la Spitalul Marie Curie. Dr. Cîrstoveanu are grijă de Andrei un bebeluş de doar 8 luni, copil de rromi minori. Intestinele lui sunt aproape inexistente. Acest copil, de numai două kilograme, are membrele ca nişte crenguţe ofilite. Toţi se aşteptau ca el să moară după numai câteva zile. Cu ochii săi luminoşi şi privirea alertă micuţul este însă extrem de îndrăgit de tot personalul la Terapia Intensivă. Andrei ar putea să suporte o intervenţie chirurgicală în Statele Unite, dar taxa, care atinge sute de mii de dolari, este prea mare. Asistentele sunt însă foarte încântate de copil, aşă că joacă la loterie în speranţa de a strânge fonduri pentru operaţie lui.

Chiar şi în acest context sumbru, există semne că unii medicii se mobilizează. Anca Mandache, chirurg cardiac pediatru, a abandonat cariera din Franţa, pentru a oferi serviciile sale Spitalului Marie Curie, unde va câştiga o zecime din ceea ce ea câştigă acolo.

Dr. Cîrstoveanu, care zboară, de asemenea, cu copii bolnavi şi în Germania şi Austria, spune că îi este „ruşine” că trebuie să meargă atât de departe pentru a salva copii ce ar fi putea fi operaţi la Marie Curie.

Părinţii, la rândul lor, sunt mai mult decât recunoscători. „Cîrstoveanu este mai mult decât un erou – el este un Dumnezeu pentru noi şi copii”, a declarat Gheorghe Meliusoiu, 28 de ani, tatăl lui Cătălin, copilul tratat în Italia. „Dacă ar exista mai mult ca el, multe vieţi ar fi salvate”, conchide acesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.