DOCUMENT Noul statut care îi dă puteri sporite lui Bolojan. Cum este eliminată influența taberei Veștea din PNL

Principalele modificări statutare pe care echipa lui Bolojan vrea să le adopte la Congresul Extraordinar al PNL:

• Crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere și desființarea BEX, cu integrarea atribuțiilor BEX în atribuțiile BPN
• Revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moțiuni
• Reducerea numărului de prim-vicepreședinți ai partidului de la patru persoane la o persoană
• Crearea Comisiei Naționale pentru Litigii, care va avea ca atribuții judecarea litigiilor ce rezultă din sancțiunile aplicate membrilor de partid.
• Clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor partidului.

Atribuțiile BEx vor fi preluate de Biroul Politic Național

Capitolul referitor la funcțiile și atribuțiile Biroului Executiv este abrogat integral, la fel și prevederile privind componența și atribuțiile acestui organism.

Până acum, BEx era format din președintele partidului, cei patru prim-vicepreședinți, secretarul general și reprezentanții regionali. În această structură se regăseau mai mulți lideri apropiați de Adrian Veștea, printre care Alina Gorghiu, Hubert Thuma, Valeriu Iftime, Toma Petcu, Nicoleta Pauliuc sau Alexandru Popa.

Puteri sporite pentru Biroul Politic Național

Noul statut transformă BPN în principalul centru de comandă al partidului. Acesta va prelua atribuțiile exercitate până acum de Biroul Executiv, inclusiv definirea direcțiilor politice, coordonarea activității partidului, stabilirea strategiei parlamentare și guvernamentale, aprobarea candidaturilor pentru funcțiile executive și gestionarea relațiilor politice.

Documentul prevede explicit că BPN „conduce, îndrumă și coordonează activitatea tuturor organismelor partidului”, atribuție care anterior aparținea Biroului Executiv.

Practic, după Congres, majoritatea deciziilor importante vor fi luate direct în BPN, unde influența viitoarei conduceri apropiate de Ilie Bolojan va fi dominantă.

De la patru prim-vicepreședinți la unul singur

O altă modificare este reducerea numărului de prim-vicepreședinți. Actualul statut prevede alegerea a patru prim-vicepreședinți în Congres. Noile prevederi introduc un singur prim-vicepreședinte în structura conducerii rezultate din moțiunea câștigătoare.

Surse politice din interiorul PNL spun că, în ciuda dosarului de la DNA, singura funcție de prim-vicepreședinte va fi ocupată de Ciprian Ciucu.

Schimbarea lovește direct în tabăra pro-PSD din PNL. Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea și, până mai de curând, Cătălin Predoiu ocupau celelalte trei poziții de prim-vice. Toți trei s-au declarat public susținători ai continuării guvernării cu PSD, în ciuda deciziilor luate de liberali.

Conducerea partidului va fi rezultatul moțiunii câștigătoare

O altă modificare prevede că Biroul Politic Național va fi format din membrii moțiunii câștigătoare la Congres: președintele, prim-vicepreședintele, secretarul general și vicepreședinții.

Astfel, logica de reprezentare a diferitelor tabere este înlocuită cu principiul „câștigătorul ia totul”. Gruparea care câștigă Congresul controlează practic întreaga conducere centrală a partidului.

Bolojan revine astfel la vechiul model pe moțiune, după ce la ultimul congres a dat posibilitatea ca și funcțiile de prim-vicepreședinte să fie alese la congres. Surse din conducerea partidului spun pentru Cotidianul că Ilie Bolojan „a greșit” atunci când a ales să modifice statutul de la moțiune la vot deschis în Congres.

Mai multe instrumente pentru sancționarea liderilor incomozi

Proiectul de statut simplifică și procedurile disciplinare. Liberalii cu funcții naționale pot fi sancționați la propunerea președintelui partidului sau a majorității membrilor BPN, iar sancțiunile intră în vigoare imediat după comunicare.

În plus, membrii aleși în Congres pot fi sancționați direct la propunerea președintelui sau a majorității BPN.

Modificarea apare în contextul în care conducerea liberală discută despre sancțiuni și excluderi pentru liderii care votează sau vor face parte din eventualul cabinet Veștea.

Veștea s-a sucit. Nu mai candidează la Congresul PNL

Premierul desemnat și prim-vicepreședintele PNL, Adrian Veștea, a anunțat vineri seară că nu mai candidează la Congresul Extraordinar al PNL de duminică după ce ceruse amânarea lui cu o săptămână. El precizează ca va lua „în considerare toate demersurile de contestare statutară și legală a acestui Congres după votul de învestitură”.

„Precizez faptul că eu consider profund anormal refuzul prelungirii cu o săptămână a termenului pentru Congres. Era o solicitare de bun simț. Este evident că scopul nu este de a lămuri lucrurile în PNL, ci blocarea învestirii Guvernului.

De asemenea, cred că acest Congres este un demers nestatutar și nelegal. Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid. Așa cum am spus, cu părere de rău pentru cei care discută doar în termeni politici acum, preocupare este ca România să fie guvernată”, a transmis, vineri seara, pe pagina sa de Facebook, Adrian Veștea.

Congres PNL cu 2.500 de delegați

Consiliul Național Extraordinar al Partidului Național Liberal, întrunit vineri seară în format mixt, fizic și online, a decis să aprobe convocarea Congresului Extraordinar al PNL pe data de 21 iunie 2026, în București, la Romexpo.

Decizia convocării Congresului Extraordinar a fost luată cu 85% dintre voturile exprimate, respectiv cu voturile a 566 de reprezentanți liberali în Consiliul Național Extraordinar, în timp ce 97 de reprezentanți ai partidului în Consiliul Național Extraordinar s-au opus, iar 19 s-au abținut de la vot.

De asemenea, Consiliul Național Extraordinar a aprobat – cu 551 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă și 3 abțineri – modificarea Statutului Partidului Național Liberal.

Norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026 este de 2.500 de delegați.

Conducerea extinsă a PNL a decis să facă congres duminică. Bolojan vs. Veștea. Cum se împart, în procente, taberele