Mare baraj din România în pericol

Barajul Colibița din județul Bistrița Năsăud nu îndeplinește condițiile de funcționare în siguranță și prezintă riscuri pentru o mare parte din județ pentru că există posibilitatea ca acesta să cedeze, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului privind reaprobarea obiectivului de investiții „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița-Năsăud” precum și a caracteristicilor principale și a indicatorilor tehnico-economici aferenți acestuia. Din analiza datelor și a stării lucrărilor de la barajul Colibița rezultă că barajul nu îndeplinește condițiile de funcționare în siguranță. Pentru ca funcționarea acestuia să aibă loc în condiții de siguranță deplină sunt necesare reparații, reabilitări și înlocuiri. Pentru construirea geometriei tronsonului de calcul, pe râul Bistrița, aval de acumularea Colibița până la confluența cu râul Șieu, în modelarea albiei râului, au fost utilizate şi introduse 215 profile transversale și 28 de poduri.

Sursele identificate de risc de inundații în arealul studiat sunt:
• Risc cedare baraj (accident) – circa 36% din populația județului ar fi potențial afectată în scenariul de cedare a barajului. Este vorba de localități cu un număr total de 127.785 locuitori afectați de riscul la inundații, din care 1439 în risc de pierdere a
vieții. Conform ,,Planului de acțiune în caz de accident la barajul Colibița 2016-2025”, bazat pe simularea la ruperea barajului, rezultă că dezastrul hidrologic (circa 75 mil. mc) ar afecta 16 localități în aval, inclusiv municipiul Bistrița. Conform rezultatelor modelării scenariului de cedare al barajului, obiectivele identificate în risc direct de inundații includ 6659 proprietăți, 156 obiective socio-economice și 17 obiective culturale, 990 ha teren agricol, alături de infrastructura aferentă (peste 100 km de drumuri, circa 19 km de cale ferată, stație de epurare, priza de apă, linii electrice, etc.). În scenariul de cedare a barajului, ar fi afectați direct 19.439 locuitori din care 1439 cu risc de pierdere a vieții omenești, și indirect până la 127.785 locuitori, populația totală a celor 16 localități.
• Risc pluvial – Dincolo de tendințele identificate asupra viiturilor pe cursurile de apă, în ultima perioadă se remarcă o creştere a frecvenţei fenomenelor hidrologice periculoase de scurgere pe versanţi și torenți (viituri ,,flash-floods’’);
• Risc fluvial – în conformitate cu care, în scenariul de 1%, conform Raportului de modelare rezultă că sunt afectate circa 800 locuințe. Aceste date sunt confirmate de evenimente înregistrate în zonă. Riscul la inundații este estimat să crească odată cu
schimbările climatice, atât pentru populație, cât și pentru infrastructura socială, patrimoniul economic și cultural din zonă. Astfel, atât starea măştii barajului, cât şi starea echipamentelor hidromecanice impun realizarea unor lucrări importante de reabilitare, în timp ce continuarea exploatării în actualele condiţii (cu nefuncţionarea golirii de fund) implică riscuri foarte mari care nu pot fi acceptate: o eventuală rupere a barajului ar produce efecte devastatoare, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti, pe întregul sector situat în aval de baraj, circa 36% din populația județului fiind potențial afectată. Casa barajistului este componentă a barajului, întregul proces de exploatare a barajului se realizează de la nivelul acesteia, astfel încât sunt necesare lucrări de reabilitare pentru a asigura condiții depline de siguranță în operarea acestuia. În plus față de lucrările la baraj, proiectul presupune lucrări de stabilizare a versanților acumulării afectați în prezent de procese de relief, precum și amplasarea unor stații hidrometrice al căror scop este cel de monitorizare a debitelor atât în zona din amontele acumulării, cât și în avalul acesteia și reabilitarea a 3 stații hidrometrice existente. Proiectul presupune totodată reabilitarea sistemului de avertizare – alarmare existent în localitățile din avalul acumulării Colibița, până la confluența cu râul Șieu.

Având în vedere toate aceste potențiale pericole, Guvernul va adopta în prima ședință un act normativ care va conduce la reducerea riscului de producere a inundațiilor în bazinul hidrografic Bistrița favorizate de schimbările climatice, prin
aducerea la parametrii optimi de funcționare a acumulării Colibița, cu efecte asupra populației, bunurilor materiale și obiectivelor social-economice.

Obiectivele specifice acestei investiții includ:
-reducerea riscului de producere a unor dezastre, cauzate de fenomene hidrometeorologice periculoase favorizate și de schimbările climatice din ultimii ani, cu impact asupra populației localităţilor din aval, a căilor de comunicaţii regionale și
naţionale;
– menţinerea în funcţiune a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor și a infrastructurii de gospodărire a apei existentă;
– asigurarea și protecţia echilibrului ecologic existent și îmbunătăţirea biodiversității n bazinul hidrografic al râului Bistriţa;
– asigurarea condiţiilor de dezvoltare a infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale.

Acumularea Colibița este amplasată pe cursul de apă Bistrița Transilvană (cod cadastral II.1.24.4.) afluent de ordinul II al râului Someş, la 40 km amonte de oraşul Bistriţa, la circa 400 m amonte de confluenţa cu pârâul Repedea (borna CSA 46), între localităţile Bistriţa Bârgăului şi Mita, județul Bistriţa Năsăud. Din punctul de vedere al distanței față de granițele de stat ale României, amplasamentul lucrărilor propuse se află la o distanță de 55 de km față de granița nordică a țării cu Ucraina, la 210 km față de granița estică cu Moldova, la 200 km față de granița de vest cu Ungaria și respectiv la 380 de km față de granița sudică, cu
Bulgaria, măsurate în linie dreaptă.

Acumularea asigură rezerva de apă brută necesară alimentării cu apă potabilă a localităților din aval, de-a lungul râului Bistrița Transilvană, până la confluența cu râul Șieu (localități cu un număr total de 127.785 locuitori afectați de riscul la inundații), precum și producerea de energie electrică, combaterea eroziunii solului, agrement, sport, turism. La momentul actual, cursul de apă Bistrița nu este sursă de alimentare cu apă pentru municipiul Bistrița.

După peste 30 de ani de la punerea în funcțiune a acumulării, au fost consemnate o serie de disfuncționalități, atât la nivelul unor construcţii ale barajului (masca asfaltică, casa vanelor golirii de fund, casa vanelor golirii de semifund) cât şi al unor echipamente (vanele plane de pe golirea de fund, instalaţia by-pass asigurare debit servitute, vanele plane de pe golirea de semifund, instalaţiile hidraulice de acţionare a vanelor din cele două galerii, instalaţii electrice, de iluminat, de ventilaţie, unele dispozitive AMC, etc) și la casa barajistului, de la nivelul căreia se controlează instalațiile barajului.

Necesitatea implementării proiectului derivă din importanța acumulării Colibița pentru atenuarea viiturilor și astfel evitarea pagubelor din aval, în vederea apărării localităților: Bistrița Bârgăului, Prundu Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului, Livezile și apărarea municipiului Bistrița împotriva inundațiilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Cosmin Pam Matei 4576 Articole
Author

7 Comentarii

  1. Ce frumos, mirific era la Colibița, acu vre-o 35 de ani, nu-ți venea să pleci de acolo…. Am vizitat vechile locuri recent,.Distrugere, prăpăd, construcții ilegale peste tot cu deversarea apelor uzate in lac,..și gunoiul menajer bineințeles aruncat tot acolo, deci românu și-a manifestat patriotismul grja și iubirea,. Că se dărâmă,. poate nu e de mirare,.. Doar au construit și făcut palate și drumuri exact pe unde au vrut, mizerabilii..

  2. Vedeti ce dezastru fac ungurii din zona care arunca deseurile direct in lac si fac constructii ilegale care dverseaza dejectiile tot in lac? Poate ca nu sunt toti unguri, majoritatea sunt secui.

  3. Cand da cu parerea un @ Marele urs(jeg ungur) trebuie retinut „patriotismul,grija si iubirea” MAIMUTOIULUI batran de 70 ani(pensionar betiv) pentru „Romania”.!!??. Un jeg ca asta,nu face zilnic altceva decat INSTIGARE la ura interetnica intre romani si unguri. REDACTIA trebuie sa ia o atitudine TRANSANTA in privinta @ marele urs si sa INTERZICA TOTAL postarile „dementului șovin”. Tineti cont ca individul,zilnic,ca pensionar,incepe postari de la ora 6.00 pana la ora 24.00,numai cu SOVINISME si INVECTIVE antiromane. Poate un „serviciu” va lua la „monitorizat” activitatea de instigare si romanofobie a individului periculos social. Daca o astfel de „atitudine” se petrecea in Ungaria,individul era de mult la …..!!.

  4. Am trecut pe la Colibita de cateva ori; odata veneam de la Dornisoara peste Vf, Bistriciorul ; altadata, Colibita-Bistriciorul dus-intors,etc.Nu existau decat cateva case si un restaurant. Acum e plin de constructii ciudate,si recent s-a descoperit ca deseurile lichide ale caselor de pe mal sunt deversate direct in lac.Prin urmare, scaldatul nu este recomandat…

  5. Asta e exact ca aia cu drobul de sare…!!..specialiștii aia care au făcut această analiză de arahat au uitat pesemne să spună că barajul cu pricina a fost aprobat cui e de ei!!..de la proiectare până la execuție!!..Acum își dau cu tesla în coaie singuri….

  6. ROMMSTEIN ,ai dreptate 100% ,se repeta povestea drobului de sare !.MAI ANALFABETILOR VOI AIA COCOTATI MULT PREA SUS FATA DE CEEA CE VA DUCE TARTACUTA ,ATI CITIT VROUNUL PROIECTUL ?,CINE A FACUT CONSTATARILE SI IN CE CALITATE ?,CE PREVEDE PROIECTANTUL IN CARTEA CONSTRUCTIEI CA PROGRAM DE CONTROL OBLIGATORIU IMPREUNA CU IGSIC LA FAZE DETERMINANTE PENTRU LUCRARI ASCUNSE ?,CARE-I AUTORITATEA CARE A GESTIONAT BARAJUL COLIBITA ?,CE INSPECTII PERIODICE NEDESTRUCTIVE TREBUIAU FACUTE DE LA PUNEREA IN FUNCTIUNE PANA AZI ?,
    CARE SUNT LUCRARILE DE INTRETINERE PLATITE ?,CATE DIN ELE SUNT EFECTUATE ?.
    STAREA DE NISIGURANTA ESTE REZULTATUL UNEI EXPERTIZE DE SPECIALITATE ?,SAU DORINTA UNEI GASTI CARE ARE DE CONSTRUIT NISTE VILE PE BANII PRETINSI PENTRU BARAJ!.
    EXISTA IN BAZA EXPERIZEI O LICITATIE PENTRU UN PROIECT DE CONSOLIDARE ?,SOLUTIILE DE CONSOLIDARE AU FOST GIRATE DE EXPERTI IN DOMENIU ?,SUB CE FORMA EXISTA LA DOSAR BONITATEA FIRMELOR IMPLICATE ?.EXISTA UN DEVIZ PENTRU LUCRARE SAU ESTE ARUNCATA O VALOARE
    LA PLEZNEALA ?,CINE VA FI DESEMNAT MANAGERUL DE PROIECT ?.
    DUPA SCANDALUL DEVERSARII FOSELOR SEPTICE IN LACUL COLIBITA DE LA PENSIUNILE DIN ZONA S-A ASTERNUT LINISTEA ,GUSTERII ZONEI AU PUS BATISTA PE TAMBAL !. ASTA-I ROMANIA AJUNSA PE MANA UNOR LEPRE.

  7. @ „Un trecator”, 4 ianuarie 2022 la 21:17
    Mă, dobitoc regățean, pe Valea Bîrgăului nu-s secui! Erau români 100%, greco-catolici! Acolo a fost Regimentul de graniță Nr. 2 Năsăudean al Imperiului Chezaro-crăiesc, cu o istorie glorioasă de 100 de ani, „cătanele negre” i-au oprit nu numa’ pe pretinii și stăpînii voștri turci la 1788, ci și pe Neapoolăion în 1796 la Arcola, de a ajuns franțuzu’ să-i pomenească în volumul său de Memorii de la Saint Helena! Între timp, de un țăntănar-cadou încoa’, apărură regățenii tăi, și acolo, ca să fackă regulili și să distrugă Transilvania milenară, și-i convertiră cu forța la hortodoksîie balkanikă, iesprimată az’ – conform cu balkanizmu’ – în construcții ilegale, gunoaie și dejecții în rîu! Toată protipendada locală e acum regățenească, pusă cu firman de la Bukale, unii dintre ei fură ca jegu’ ăla oltenesc de la fotbal, șefu’ blatiștilor națioanal timp de zeci de ani, Jean spurcatu’, mizerabilu’ care ar fi trebuit să putrezească în închisoare! …acum, probabil că sunt și romeli 20%, aduși din Oltenia și implantați de regățeni, ca Cîrpacii în centrul Timișoarei maghiaro-austriece.
    Noroc cu ungurii că mai conservă pentru noi tradițiile locale (05:32), că altfel ar fi deșert cultural, așa cum e milenar la voi kumanii, dintotdeauna:
    https://www.youtube.com/watch?v=yMVJijss-JY
    Trecători veți deveni, cu pașapoarte, după ce vom pune la loc granița imperială. Mincinoși și nevolnici notorii, CARE SUNTEȚI!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.