Așadar, vineri 18 noiembrie, Vicepreședintele ales al Statelor Unite, Mike Pence, s-a dus pe Broadway, împreună cu soția, să vadă spectacolul de mare succesHamilton. La intrarea în salăa fost huiduit.
La sfârșitul spectacolului, Brandon Victor Dixon, actorul care joacă rolul Vicepreședintelui Aaron Burr, a citit un text adresat lui Mike Pence“…we are the diverse America who are alarmed and anxious that your new administration will not protect us.”
Finalul mesajului citit de Dixon a sunat astfel: “We truly hope this show has inspired you to uphold our American values and work on behalf of all of us.”
Patrick Healy, critic de teatru al ziaruluiThe New York Times, a relatat că mesajul citit de Dixon a fost scris de creatorul luiHamilton, Lin-Manuel Miranda, un înfocat suporter al fostei candidate Hillary Clinton.
În timpul campaniei electorale, Miranda a modificat un fragment din Hamilton spre a-l potrivi cu candidata sa. Și tot înainte de alegeri, i-a dedicat candidatului Donald Trump, într-o ediție a emisiunii “Saturday Night Live”, descurajantul“never gonna be president now.”
Despre huiduitul și “școlarizarea” Vicepreședintelui ales, unii au spus că au constituit o promptă și viguroasă manifestare a libertății de exprimare în apărarea drepturilor omului. Dar mai trebuie spus ceva.
În luna martie a acestui an, managementul spectacoluluiHamiltona violat The New York City Human Rights Lawși a stârnit reacția sindicatului actorilor de pe Broadway,Actors Equity,când a plasat un anunț în care se putea citi”Seeking NON-WHITE men and women.”
Randolph McLaughlin, de la firma de avocaturăNewman Ferrara Law,punea o întrebare retorică:“What if they put an ad out that said ‘Whites only need to apply’“. Retorică, fiindcă este evident ce s-ar fi întâmplat.
Apărându-i înThe Huffington Post/Black Voicespe cei din managementul spectacoluluiHamiltonde acuzația dereverse rasism,Zeba Blay o dădea cotită rău pe după semantică:
“To be clear: from a legal standpoint, this is really a question of semantics. According to the rules of professional theatre, the use of “Non-“ anything is considered discrimination. What they should have done was specify what races they wanted, not what race they did not want. That was their mistake.”
Într-un fel, Blay avea dreptate: nu de“reverse rasism” era vorba în anunțul cu pricina, ci “doar” de rasism. Atâta tot. Să fii atât de tolomac, de nepăsător și să nu știi ce faci publicând un asemenea anunț, dar să te apuci să dai lecții de istorie și de “human rights” altora e dovadă de mult tupeu. Dar nu de unul artistic.
Zeba Blay e și o gânditoare subtilă:” ‘Hamilton’ is most definitely an inclusive show, an inclusive experience. But the fact of the matter is, quite frankly, not everything is about white people. “
Astfel de “panseuri” pot adânci o și așa foarte periculoasă falie socială și pot lărgi spectrul întrebării de felul celei lansate de Randolph McLaughlin:
“Cam ce fel de reacții ar fi stârnit un comentator alb semnând într-o secțiune de ziar intitulatăWhite Voicesun text în care ar fi plasat și un ‘But the fact of the matter is, quite frankly, not everything is about black people.’ ?
Quite frankly?
Nu cred că în cazul acelui anunț managementul luiHamiltons-a dedat la rasism, dar nici domnul Jourdain nu știa că vorbește în proză, până într-o zi, când a aflat și a mulțumit:
“Par ma foi ! il y a plus de quarante ans que je dis de la prose sans que j’en susse rien, et je vous suis le plus obligé du monde de m’avoir appris cela.”
Am avut multe dificultăți cu zgomotoasa retorică electorală a lui Donald Trump, cu lipsa de nuanță a multora dintre declarațiile sale și cu grobianismul etalat în anumite momente ale dezbaterilor dinprimaries.
Totuși nu înțeleg de ce se tem realizatorii luiHamiltoncă noua administrație “nu-i va proteja”. Căci nu-mi amintesc, totuși, să-i fi auzit pe Donald Trump și Mike Pence anunțând că se vor pune pe hăituitul oamenilor care-și văd de treabă sau că vor aresta și deporta oameni care acceptă un contract simplu – America este o țară a toleranței, dar și o țară a legii.
Ce altceva spunea democratul președinte Bill Clinton în 1995? Nu-mi amintesc de proteste și “interpelări” la care să fi fost supus Vicepreședintelui Al Gore în săli de teatru de pe Broadway.
Miranda a realizat un spectacol excepțional despre valorile și diversitatea Americii, dar a ținut cu tot dinadinsul să se dea în spectacol, neconsolat fiind că Hillary Clinton a pierdut alegerile. Datul în stambă nu e nici act artistic, nici act politic.
A învinge se află undeva în fibra acelui “American Dream”. A ști să te recunoști învins se află undeva în fibra decenței umane. Alegerile s-au terminat, dar unii țin morțiș să joace în continuare rolul urnelor de vot.
Un spectacol degradant.
http://www.dorintudoran.com/doua-spectacole-hamilton-si-monsieur-jourdain/
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.