Dr. Radu Țincu: „Aducerea în terapie intensivă a pacientului care nu are nicio șansă de supraviețuire înseamnă în primul rând o lipsire de demnitate”

Atunci când se vorbește despre un pacient aflat deasupra resurselor medicale trebuie să pornim de la un lucru esențial care ține mai mult de bioetică decât de partea medicală, spune Prof. Țincu. Aducerea unui om fără șanse de supraviețuire în secția de terapie intensivă înseamnă, în opinia sa lipsire de demnitate, demnitate la care avem dreptul la finalul vieții.

„Această demnitate nu înseamnă să-l aduci într-o secție de terapie intensivă unde, în contextul în care știi, conform tuturor statisticilor, ghidurilor internaționale, studiilor publicate că acel pacient nu are nicio șansă de supraviețuire aducerea lui într-o terapie intensivă înseamnă în primul rând o lipsire de demnitate.

Un pacient care știm că va deceda în următoarele câteva zile pentru că are o boală care este irecuperabilă, terminală, aducerea lui într-un serviciu de terapie intensivă și acordarea serviciilor de terapie intensivă maximală nu îl ajută cu nimic, dimpotrivă, îi luăm din acea demnitate pe care cu toții trebuie să o avem la sfârșitul vieții”, spune medicul.

Ce înțelege societatea și nevoia pacientului

Un pacient pentru care nu mai există soluții are nevoie de îngrijire paliativă, spune Prof. Țincu.

Pacienții pentru care nu mai există soluții terapeutice au nevoie de îngrijire paliativă, spune Prof. Țincu, un anumit tip de îngrijire care îi ușurează viața și care presupune, pe lângă îngrijirea medicală, de terapia durerii dar și alte terapii de suport și sprijin emoțional și spiritual într-un mediu intim, apropiat chiar de cel de acasă.

„Sigur că acest lucru trebuie să fie pus în contextul societății românești, trebuie pus în contextul în care societatea din acest moment este capabilă să înțeleagă acest lucru. Însă eu cred că trebuie să facem acești pași, pași care nu trebuie să însemne în opinia publică și filozofia socială faptul că îi lipsim pe oameni de îngrijirea medicală, dimpotrivă, ce înseamnă acea îngrijire paliativă, înseamnă acea îngrijire care îi ușurează pacientului viața, nu i-o îngreunează, așa cum se întâmplă de multe ori în terapie intensivă”, a declarat dr. Radu Țincu.

Este nevoie de o lege a paliației în România

Pacienții ar putea să câștige suportul emotional, familial și spiritual dacă am avea o lege a paliației, spune Prof.Univ. Dr. Radu Țincu. Terapia intensivă poate însemna pentru pacientul aflat în fază terminală trauma și neajunsuri atât pentru el cât și pentru familia sa.

„Pacientul în fază terminală nu are nevoie doar de perfuzii, de intervenții chirurgicale, are nevoie de mângâierea familiei, de suportul emoțional, sunt spitale în centre de paliație care permit de exemplu aducerea de elemente de mobilier pacientului astfel încât el să se simtă cât mai aproape de zona lui familială.

Nu întotdeauna terapia intensivă aduce beneficii unui pacient aflat în fază terminală, toate studiile ne spun că, dimpotrivă,o terapie intensivă excesivă aduce mai multe prejudicii, neajunsuri și traume atât pacientului dar și familiei care trebuie să suporte cumva tot acest chin al ultimelor zile de terapie intensivă”, spune Prof. Țincu.

Serviciile de paliație, un punct vulnerabil în sistem. Unde își trăiesc demn ultimele clipe pacienții?

Atâta timp cât nu avem o cifră, nu avem o imagine completă a fenomenului, nu o să putem finanța înființarea centrelor de paliație, spune Prof. Țincu. De acest tip de centre va fi tot mai mult nevoie în perioada următoare.

„Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să acceptăm că din ce în ce mai mulți pacienți vârstnici, cu boli cronice, au nevoie de paliație iar asta nu înseamnă azile de bătrâni. Paliație nu înseamnă cazare, nu înseamnă un regim hotelier, înseamnă îngrijiri medicale care să permită acestor oameni să nu sufere în momentul de sfârșit al vieții lor. Iar asta se va putea face dacă vom avea o lege care să reglementeze atât aspectele medicale cât și aceste aspecte colaterale, care țin de aspectul emoțional, spiritual de care oamenii au nevoie”, spune medicul.

Alte declarații importante făcute de Prof. Univ. Dr. Radu Țincu la Punctul Roșu în Sănătate.

Ce fel de cazuri ajung în secția de ati-toxicologie Floreasca? Tot mai des vin pacienți cu tulburări psihiatrice violente, cu delir și halucinații, generate de consum simultan de alcool, droguri și medicamente.

„Aceste tulburări psihiatrice sunt asociate unui consum nu neapărat prin supradoză, ci printr-un consum constant, regulat, cu diferite substanțe, în combinație. Foarte mulți consumă simultan alcool, droguri și medicamente,o combinație des întâlnită în spital iar acest sinergism, aceste efecte potențate reciproc duc deseori la astfel de reacții imprevizibile”, spune medicul.

Efectele drogurilor vor zdruncina în timp societatea

Nu supradoza la care ajung pacienții ar trebui să fie principala preocupare, spune Prof. Țincu, ci deteriorarea progresivă a funcțiilor cerebrale, de multe ori irecuperabile. Efectele pe termen lung vor zdruncina societatea, atrage atenția Prof. Țincu.

„Această întrebare vreau să o adresăm tuturor autorităților din România, cum va arăta societatea peste 30 de ani în contextul unui consum constant de droguri? Eu vă spun de acum, din 2026, că societatea de peste 30 de ani va fi o societate cu mari disfuncționalități prin această afectare neurocognitivă pe care o induc drogurile, cu tulburări psihiatrice din ce în ce mai frecvente, cu tulburări de comportament, cu inadaptabilitate socială, cu agresivitate, cred că aici trebuie să lucrăm foarte mult, pe prevenirea acestor efecte care până la urmă vor zdruncina societatea”, a afirmat medicul.

Dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu. România nu e pregătită, spune Prof. Țincu. Ne lipsește educația medicală.

„Dezincriminarea trebuie gândită din perspectiva a ceea ce va înțelege populația. Va înțelege că drogurile sunt un element nociv sau va înțelege că odată ce au fost legalizate înseamnă că statul girează și garantează că acest consum nu va avea efecte negative?

Din punctul meu de vedere România nu este pregătită astăzi pentru legalizarea deținerii de droguri în vederea consumului, pentru că ne lipsește un element fundamental: educația medicală. Nu avem educație medicală, avem nevoie de o perioadă de cel puțin 8-10 ani pentru a pregăti educațional populația pentru o astfel de măsură.

De aceea cred că a pune căruța înaintea cailor reprezintă un element care poate să creeze efecte care nu pot fi anticipate”, a spus medicul la Punctul Roșu în Sănătate.

Un sistem subfinanțat și un val întreg de probleme. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară

„Situație rușinoasă și pentru România și pentru sistemul de sănătate”. Prof. Univ. Dr. Radu Țincu spune că un pacient cu infarct miocardic nu poate aștepta o rectificare bugetară, în contextul valului de probleme financiare din sistemul de sănătate generat de faptul că rectificarea bugetară în sistemul de sănătate nu poate fi făcută la timp pentru că nu avem Guvern cu puteri depline.

„Situația este rușinoasă și pentru România și pentru sistemul de sănătate. Nu putem să avem pretenția unor idealuri europene în contextul în care nu putem emite un act administrativ de a crește bugetul pentru sănătate”, spune medicul.

„Înțeleg contextul politic, înțeleg situația și imposibilitatea Guvernului interimar de a adopta această rectificare bugetară însă există posibilitatea ca ea să fie adoptată prin Parlament, din punctul meu de vedere trebuia anticipat că există o astfel de necesitate și trebuia demarate procedurile pentru adoptarea prin Parlament a acestei rectificări astfel încât să nu existe niciun fel de risc pentru pacienți”, a explicat Prof. Țincu la Punctul Roșu în Sănătate.

Urgența urgenței sau când cazurile critice nu pot aștepta

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu a explicat că, dacă pacienții cronici mai pot aștepta câteva zile până când să primească acces la diferite servicii de sănătate publică, atuci când este vorba despre urgențe lucrurile sunt mult mai clare.

„Un pacient cu infarct miocardic, un pacient cu embolie pulmonară, un pacient care are nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență nu are cum să aștepte o rectificre bugetară, trebuie să primească ajutor în acele momente pentru că peste câteva ore este prea târziu pentru el”, a precizat Prof. Univ. Dr. Radu Țincu.