Dubla măsură a președintelui și logica sa fracturată. Atunci când nu-i interzice la Cotroceni, Nicușor Dan le face jurnaliștilor proces de intenție și le reformulează întrebările. Cum văd liderii politici și de opinie înțelegerea rolului său în stat

Președintele Nicușor Dan are o înțelegere foarte personală atât asupra funcționării instituțiilor statului, cât și asupra rolului său în stat și a funcției presei și dialogului cu jurnaliștii.

Atunci când nu le interzice accesul, ca jurnaliști, la Cotroceni pe motive fără legătură cu demersul profesional – cum e cazul jurnalistului Ovidiu Vanghele, Nicușor Dan face cu lejeritate un salt până la reformularea întrebărilor jurnaliștilor și atribuirea de intenții pe care aceștia nu le exprimă – cum e cazul jurnalistului Bogdan Isopescu.

Dar nu cu toți este președintele astfel. Adică are o dublă măsură. Sau, așa cum a remarcat Bogdan Isopescu, o „logică fracturată”.

Ovidiu Vanghele a fost interzis la Cotroceni pentru „injuriile” pe care i le-a adus pe rețelele de socializare.

Bogdan Isopescu s-a trezit joi seară, în conferința de presă organizată la Dublin, în marja summitului pentru apărarea Europei, cu întrebarea reformulată de președinte și că i se atribuie o intenție pe care jurnalistul nu doar că nu exprimat-o, dar i s-a adresat cu nenumărate precauții și excesivă eleganță.

A făcut o singură greșeală: să vorbească de „fracturarea” logicii prezidențiale și să-l întrebe de ce are o dublă măsură atunci când îi sancționează pe unii, dar le trece cu vederea celorlalți limbajul nepotrivit. Amintindu-i că la fel a procedat și în politică cu PNL-USR pe de o parte și apoi față de PSD.

În cazul Vanghele, trebuie reținut că termenii folosiți de acesta într-o postare în care-și exprima dezamăgirea exact față de numirea controversată a Cristinei Chiriac la conducerea Parchetului General, sunt concurați cu succes, dacă nu cumva depășiți de cei folosiți la adresa sa de alți jurnaliști, televiziuni, lideri politici. Care nu au fost interziși la Cotroceni. Sorina Matei a ajuns a ajuns chiar șefă a TVR.

De remarcat că ambii jurnaliști – și Vanghele și Isopescu – au atins puncte sensibile: unul l-a întrebat despre un demers, cel puțin inadecvat dacă nu în conflict de interese, al procurorului general, care a votat în CSM împotriva cercetării sale de către Inspecția Judiciară, iar celălalt despre atașamentul lui Nicușor Dan față de șeful SPP care a făcut parte, la Revoluție, din aparatul represiv de la Inter.

Ambii, și procurorul general Cristina Chiriac, și șeful SPP Lucian Pahonțu au fost subiecte ale mai multor dezbateri în spațiul public iar numirea sau menținerea lor în funcție de către președinte au fost considerate controversate.

Dominic Fritz: „Nu e răzbunare, ci simț al dreptății, claritate morală și igienă democratică

Dincolo de faptul că Nicușor Dan i-a reformulat întrebarea jurnalistului și i-a atribuit o intenție pe care jurnalistul n-a exprimat-o, răspunsul președintelui a intrigat.

Precizarea sa că n-a ajuns la Cotroceni pentru „răzbunare” a fost încă un prilej de a aflat cum vede Nicușor Dan funcționarea instituțiilor statului și rolul pe care-l are în raport cu acestea.

Liderii politici sau nume celebre din lumea Justiției au încercat i-au atras atenția președintelui asupra înțelegerii sale greșite asupra unor principii și norme care asigură funcționarea statului de drept.

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat vineri după ce președintele Nicușor Dan a spus, întrebat de ce nu-l demite pe șeful SPP, care la Revoluția din 1989 a fost în aparatul represiv, la baricada de la Inter, că el nu a venit la Cotroceni pentru a se răzbuna.

„Nu e răzbunare, ci simț al dreptății, claritate morală și igienă democratică”, a scris Dominic Fritz într-o postare pe Facebook.

„Susținem punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, și azi”, a scris liderul USR în comentariile făcute la postarea sa.

Ce prevede Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara

Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara cere interzicerea dreptului de a candida și de a ocupa funcții publice (cu accent pe cea de Președinte al României) pentru o perioadă de 3 legislaturi consecutive (sau 10 ani) pentru două categorii:

• Foștii activiști (nomenclatura) ai Partidului Comunist Român (PCR);
• Foștii ofițeri și cadre ale Securității ca poliție politică.

Principalele prevederi și idei ale Punctului 8:

• Simbolul despărțirii de comunism: Documentul stipula că Președintele României trebuie să fie un simbol al ruperii definitive de trecutul comunist, nefiind recrutat dintre foștii membri apropiați ai regimului comunist sau ai Securității. [1]
• Lustrația: Măsura a reprezentat prima formă articulată de lustrație propusă în România postrevoluționară, având ca scop împiedicarea reciclării politice a foștilor decidenți ai regimului Ceaușescu.

Acesta nu a fost niciodată transpus în legislație de către puterea politică a vremii, marcată de evenimentele din 1990 și de influența Frontului Salvării Naționale care-i avea în rândurile sale pe foștii nomenclaturiși și securiști ai perioadei comuniste și care a preluat puterea după 1989, rămânând un ideal nerealizat al Revoluției din decembrie 1989.

Trecutul lui Pahonțu

Recorder a scris că actualul șef al SPP a făcut parte din trupele de Securitate trimise la Baricada de la Intercontinental, unde au fost ucişi revoluționari.

Nicușor Dan a fost surprins alături de  Lucian Pahonțu la restaurant și a arătat față de el un atașament special. Pahonțu conduce SPP, asimilat unui serviciu secret, de 21 de ani.

În intervențiile sale, Nicușor Dan neagă și calitatea de serviciu secret a SPP, ceea ce ar impune mai des o primenire a conducerii sale.

Nicușor Dan i-a luat apărarea în repetate rânduri și i-a dat certificat în alb, deși nici măcar CNAS nu a făcut-o, acesta fiind atributul instanței și nu al vreunei autorități în stat.

Cazul Vanghele

Jurnalistul Ovidiu Vanghele a aflat marți, 10 noiembrie, că are interzis la Cotroceni după ce i-a adresat președintelui ultima întrebare din conferința de presă.

Vanghele l-a întrebat pe președinte despre inadecvarea votului dat în CSM de Cristina Chiriac în favoarea ei, ca să nu fie cercetată de Inspecția Judiciară pentru ingerință în actul de justiție.

El l-a întrebat pe președinte, care a numit-o pe Chiriac la conducerea celei mai înalte instanțe penală din țară și, în fapt, a Ministerului Public, dacă acest comportament al procurorului general face parte din procesul de reformare a Justiției pe care președintele l-a propus românilor în campanie.

Dialogul jurnalist-președinte:

„Vă prezint un fapt: doamna procuror general Cristina Chiriac, numită de dumneavoastră în funcție în 8 aprilie, a votat, acum o lună – o lună și jumătate, dânsa, în secția pentru procurori a CSM din care face parte – e membru de drept acolo – împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară pentru ca Inspecția Judiciară să cerceteze o ingerință în actul de justiție – o aparentă ingerință, până la o decizie definitivă – comisă chiar de dânsa.

Deci dânsa a votat împotriva propunerii ca dânsa să fie cercetată. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români în campanie acum un an și jumătate?”

Nicușor Dan nu a răspuns la întrebarea despre Cristina Chiriac, dar i-a interzis jurnalistului accesul la Cotroceni fără să spună explicit la ce se referă, acuzând „injuriile” pe care acesta i le-ar fi adus. Era vorba, de fapt, nu de actul jurnalistic ci de o postare proprie pe pagina de Facebook.

„În primul rând, îmi cer scuze pentru că v-am făcut să așteptați atât de mult. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”.

Joi, la două zile de la eveniment, Nicușor Dan și-a justificat decizia invocând demnitatea persoanei, demnitatea funcției publice și combaterea violenței verbale. Întrebat dacă interdicția reprezintă o îngrădire a libertății presei, a răspuns: „Nu”.

De reținut că întrebarea jurnalistului a rămas fără răspuns pentru că disputa publică s-a mutat de la fondul întrebării – conduita procurorului general și angajamentul prezidențial privind reforma justiției – la dreptul președintelui de a exclude un jurnalist de la conferințele de presă.

Răspunsul l-am aflat tot la Dublin, după ce alt jurnalist a preluat ștafeta și i-a adresat președintelui întrebarea fără răspuns a lui Vanghele.

Cum i-a atribuit Nicușor Dan unui jurnalist o intenție neexprimată și i-a reformulat întrebarea

La Dublin, însă, președintele i-a făcut proces de intenție altui jurnalist, Bogdan Isopescu, vizibil iritat tot de o întrebare despre alt protejat, de astă dată șeful SPP.

Așa că președintele i-a reformulat brusc întrebarea, fără să răspundă întrebării de fond a jurnalistului despre dubla sa măsură, atribuindu-i o intenție pe care acesta nu a exprimat-o.

Jurnalistul dăduse exemplul altor state pentru care demisia a venit pentru situații mult mai puțin grave decât cea a lui Pahonțu.

Dialogul jurnalist-președinte:

Jurnalist: Şi, dacă îmi mai permiteți o întrebare, în legătură cu domnul Pahonțu. Înainte de a veni la acest summit, am avut curiozitatea să mă uit din istoria post-decembristă din statele din jumătatea de est a Europei, unde au mai existat astfel de cazuri. Germania, Polonia, cu care am vrea să ne comparăm. Să știți că nu prea sunt.

Președintele României: Cazuri de ce?

Jurnalist: Cazuri în care un angajat al unei structuri de forță, ofițer, a participat, a stat în mașină, fie că a dormit sau nu, dar nu a primit comandă de a interveni, dar a fost în structurile de forță la revoluția din România. Pentru un astfel de caz, în Polonia au fost demisii, și nu numai în Polonia, în Germania, în momentul în care au fost aflate aceste informații. Dincolo de acest lucru, și dincolo de uman, există oameni, mame ai căror copii trăiesc acum, mame ai căror copii au murit la Revoluție, acea generație sunt de vârsta dumneavoastră, a mea. În momentul în care aud de acest scandal, vă identifică pe dumneavoastră cu pușca care a stat în spatele…

Președintele României: Care pușcă?

Jurnalist: Prin domnul Pahonțu, este o metaforă, este o metaforă.

Președintele României: Eu cred că oamenii ăia nu au fost omorâți de niște metafore.

Jurnalist: Nu, de niște structuri de forță. Iar, din acea structură de forță, făcea parte și domnul Pahonțu. De ce vă agățați de domnul Pahonțu atât de tare?

Președintele României: Da, cred că întrebarea adevărată pe care dumneavoastră mi-o puneți este: nu vreți să ne oferiți puțină răzbunare? Eu nu am venit aici, după cum nu am mers nici la Primăria Capitalei pentru a răzbuna. Mandatul meu este să pun niște lucruri în ordine.

Jurnalist: Mă scuzați…

Președintele României: Și cred că este enorm, enorm de multe făcut în direcția asta.

Jurnalist: Mă scuzați, nu trebuie să spuneți că eu cer răzbunare sau că eu spun… Eu v-am dat niște exemple din Europa, unde oamenii au demisionat pentru lucruri mai mici. Atât. Mulțumesc.

„Nu e șeful meu”

Și fostul magistrat Cristi Danileț a ironizat perspectiva președintelui asupra relației sale instituționale în stat și cu reprezentanții puterii judecătorești, a treia putere în stat.

„Nicușor Dan a declarat că este șeful doctorilor, profesorilor, judecătorilor. Să știți că dintre cei enumerați din aparatul statal, judecătorii sunt singurii care nu au șef. Președinții instanțelor sunt șefi peste grefieri și peste clădire, dar nu pentru judecatori. Dincolo de asta, în concret președintele României nu e șef decât pentru angajații Administrației Prezidențiale, cărora le dă «ordine», ca să il citez, ca in Armată”, a scris fostul magistrat pe pagina sa de Facebook.

„Tradițional Președintelui țării i se spune «șef de stat», calitate acceptată de CCR prin decizia nr 683/2012. Dar nu înseamnă că este șeful autorităților publice, mai ales al celor care fac parte din alte puteri. Iată, primii judecători independenți din România deja se dezic de o astfel de declarație nefericită”, a scris Cristi Danileț preluând un topic al unor magistrați care spun că se dezic de pretenția președintelui de a le fi „șef”.