După ce Christa Pike a supraviețuit injecției letale, statul Tennessee suspendă toate execuțiile

Autoritățile din statul american Tennessee nu au reușit să o execute pe Christa Pike miercuri seara, deși i-au administrat două doze de pentobarbital, relatează The New York Times.

Femeia, condamnată pentru uciderea unei colege de clasă în 1995, a supraviețuit procedurii și se află în stare critică, iar prognosticul ei rămâne neclar.

Avocații lui Pike avertizaseră dinainte că deținuta are probleme de sănătate care ar putea genera complicații asemănătoare celor din cazul unei execuții eșuate cu doar patru luni mai devreme. Statul a continuat totuși procedura. Avocați, activiști și alți specialiști susțin că un final marcat de durere și confuzie era previzibil, întrucât oficialii din Tennessee ar fi ignorat semnalele de alarmă.

„Este exact ceea ce spunem de luni de zile că se va întâmpla”, a declarat Kit Thomas, avocat public federal care lucrează pe cazuri de condamnați la moarte din Nashville. „Este surprinzător și, în același timp, deloc surprinzător.”

Guvernatorul cere o evaluare independentă a procedurilor

Guvernatorul republican Bill Lee a declarat joi, la o conferință de presă, că, potrivit aparențelor, funcționarii din sistemul penitenciar au respectat protocolul în cazul lui Pike. El a anulat însă o altă execuție programată pentru a doua parte a anului și a cerut o evaluare independentă „amănunțită și cuprinzătoare” a procedurilor de injecție letală.

„Locuitorii din Tennessee au stabilit că pedeapsa capitală este sentința potrivită pentru cele mai grave crime”, a spus Lee. „Ei se așteaptă ca aceste sentințe să fie duse la îndeplinire într-un mod nu doar legal și constituțional, ci și eficient, iar acest lucru nu s-a întâmplat.”

Statul a efectuat patru execuții din 2025 încoace. Opozanții pedepsei cu moartea văd în cazul Pike o nouă dovadă că execuțiile reprezintă o practică depășită. Susținătorii pedepsei capitale consideră, dimpotrivă, că fiecare eșec subminează capacitatea statului de a menține o sancțiune pe care o privesc drept un răspuns just la cele mai grave crime.

Eșecul din mai: cazul lui Tony Carruthers

Execuția lui Tony Carruthers, condamnat la moarte pentru trei crime comise în 1994, a fost oprită în mai, după aproximativ 90 de minute. Potrivit avocatei sale, Maria DeLiberato, personalul l-a înțepat repetat cu ace în ambele brațe, apoi în picioare, în căutarea unei vene. Un medic i-a făcut apoi o incizie în piept, după o injecție cu lidocaină, pentru a ajunge la o venă mai adâncă, iar bărbatul a gemut de durere.

După 90 de minute, telefonul din camera execuției a sunat, iar echipei i s-a ordonat să se oprească. DeLiberato a precizat joi că Carruthers era încă în stare de suferință și că avea sensibilitate și mobilitate depline pe una dintre părțile corpului. Echipa sa juridică încearcă să obțină examinarea lui de către un medic din afara sistemului.

CITEȘTE ȘI:

Christa Pike, prima femeie care ar urma să fie executată în Tennessee după 1819

Guvernatorul a amânat cu un an orice nouă încercare de executare a lui Carruthers, dar a refuzat să ceară o evaluare mai amplă a incidentului. Oficialii din penitenciare și-au reafirmat încrederea în procedurile folosite. Carruthers, care își susține nevinovăția, câștigă astfel timp pentru contestarea condamnării.

După execuția lui Pike, DeLiberato a spus că relatările despre cele întâmplate au readus-o în camera în care îl văzuse pe Carruthers sângerând și strâmbându-se de durere. „Tony și Christa nu trebuiau torturați ca să știm că Tennessee are o problemă cu protocolul”, a afirmat ea.

Un istoric de probleme cu injecția letală

În 2022, Lee a suspendat execuțiile și a dispus o anchetă, după ce a aflat că statul nu testase corespunzător substanțele pentru o execuție programată. Nu fusese verificată prezența unor toxine care puteau provoca complicații grave, inclusiv insuficiență respiratorie. Evaluarea, coordonată de un fost procuror federal, a constatat deficiențe cronice și încălcări ale propriilor protocoale de către Departamentul de Corecție din Tennessee.

Ulterior, statul a renunțat la protocolul cu trei substanțe și a trecut la una singură, pentobarbitalul, iar execuțiile au fost reluate în 2025. Apărătorii condamnaților susțin că autoritățile au ales proceduri simplificate, mai greu de încălcat, în loc să adopte schimbările mai ample recomandate de evaluare.

Anul trecut, statul l-a executat pe Byron Black, în vârstă de 69 de ani, condamnat pentru uciderea iubitei sale și a celor două fiice ale acesteia. Black avea un implant cardiac cu funcție de defibrilare, care ar fi putut să-i administreze șocuri în timpul morții, și suferea de dizabilități intelectuale și de numeroase probleme de sănătate. Martorii au relatat că bărbatul părea extrem de speriat și a spus: „Mă doare îngrozitor.”

Critici privind secretul și calificările personalului

Criticii au exprimat în mod repetat îngrijorări privind calificările oficialilor, ale medicilor și ale personalului implicat în execuții, precum și privind calitatea și proveniența substanțelor folosite. Ei condamnă și prevederile legale care protejează identitatea persoanelor și a companiilor implicate, concepute pentru a le feri de amenințări și proteste. Potrivit criticilor, aceste reguli au împiedicat publicul să înțeleagă, fie și elementar, cum funcționează procesul.

„Sunt puține lucruri pe care guvernul le face în secret și le face bine”, a declarat Jody Barrett, parlamentar republican și critic constant al lipsei de transparență a protocolului. Kit Thomas a afirmat, la rândul ei, că autoritățile se pot baza pe acest secret, pe care l-a descris drept „omniprezent”.

După eșecul din mai, un grup de parlamentari republicani i-a trimis lui Lee o scrisoare prin care îi cerea să oprească execuțiile și să revizuiască procedurile. Semnatarii au precizat că își exprimă îngrijorările „nu în opoziție cu pedeapsa cu moartea, ci în apărarea ei”, din respect pentru statul de drept, pentru verdictele juraților din Tennessee și pentru familiile care așteaptă dreptate.

Alternativele la injecția letală au început să fie preferate

De peste două decenii, injecția letală este metoda implicită de execuție în mare parte din Statele Unite. Mai multe state au fost nevoite să recurgă la măsuri secrete sau la alternative, după cazuri răsunătoare de execuții eșuate și după ce marile companii farmaceutice au refuzat să-și vândă produsele departamentelor de corecție. Alte state au adoptat nitrogenul gazos sau plutonul de execuție, ceea ce ridică noi obstacole constituționale.

Tennessee a rămas la injecția letală, în ciuda neliniștii tot mai mari privind metoda. În ultimul deceniu, mai mulți condamnați vârstnici au ales scaunul electric. Legea statului permite această opțiune celor a căror infracțiune a fost comisă înainte de 1999, iar avocații lor au invocat teama de durere și riscul complicațiilor la injecția letală. Pe plan național, sprijinul public pentru pedeapsa capitală a scăzut, iar substanțele necesare execuțiilor sunt tot mai greu de procurat.