În luna martie, Donlad Trump a fost inculpat pentru falsificarea unor documente contabile (pentru a plati tăcerea unei starlete porno). A fost pentru prim dată când un fost președinte american era pus sub acuzare pentru o infracțiune. Apoi, în luna iunie, Trump a fost acuzat pentru deținerea ilegală a unor documente clasificate și pentru că a conspirat împreună cu un colaborator pentru a le ascunde de autoritățile federale și de propriii săi avocați. Acum, la începutul lunii august, fostul președinte a fost inculpat pentru tentativa de a submina transferul pașnic al puterii, după alegerile prezidențiale din 2020, mințind că alegerile ar fi fost fraudate și că el este învingătorul. În acest fel, Trump și-ar fi incitat susținătorii să comită ceea ce presa americană numește ”insurecția” de la Capitoliu, pe 6 ianuarie 2021. În acest ultim caz, este de notat că Donlad Trump a fost vizat de o procedură de impeachment pentru incitare la insurecție, procedură care a început cu o săptămână înaintea încheierii mandatului său, iar votul decisiv din Senat a avut loc… la trei săptămâni după ce președintele devenise simplu cetățean.
Donald Trump a pledat nevinovat în toate cele trei cazuri.
”În logica justiției de la Washington, nu sunt inculpați cei care comit infracțiunile, ci cei care scot la iveală aceste infracțiuni. Gândiți-vă la Războiului din Vietnam, la Golful Tonkin, la bombardamentele din Laos și Cambodgia, la dezvăluirile făcute pentru Wikileaks de Bradley Manning, infracțiuni reale care niciodată nu au dus la punerea sub acuzare a făptașilor, cu excepția lui Manning, care a fost acuzat pentru că a dezvăluit aceste fapte”, scrie Paul Craig Roberts.
Roberts, fost înalt oficial în administrația Reagan, scrie că, în cazul informațiilor clasificate, autoritățile au descoperit că Trump deține 31 astfel de documente. ”Pe baza câtorva pagini, un nimeni precum procurorul special Jack Smith, un dezastru în fruntea departamentului pentru integritate al Departamentului Justiției, a create nu mai puțin de 37 de capete de acuzare împotriva lui Trump. Nimeni nu a fost acuzat vreodată pentru așa ceva. Mai mult președintele avea autoritatea de a declasifica aceste documente, și spune că a făcut-o”.
În 2012, ONG-ul Judicial Watch a intentat un proces pentru ca fostul președinte Bill Clinton să predea documentele din perioada președinției care se aflau în posesia sa. Atunci, instanța a spus: ”Odată ce președintele are dreptul de a gestiona și chiar de a distruge documentele din perioada administrației sale, va fi greu ca instanța să ajungă la concluzia că fostul președinte are mai puțină autoritate de a face ceea ce dorește cu documentele din timpul administrației sale”. Doar având în vedere precedentul Clinton, acuzațiile împotriva lui Donald Trump sunt o pierdere de timp și de resurse pentru procurori. Însă, așa cum scrie istoricul american Victor Davis Hanson, ”există două seturi de legi, pentru două Americi”.
În cazul incitării la insurecție și al ”mințirii” susținătorilor în privința rezultatului alegerilor, Donald Trump poate fi mai degrabă pe banca acuzatorilor decât a acuzaților. Justiția a respins cererea adresată de președintele Donald Trump secretarului de Stat din Georgia, pentru renumărarea voturilor în statul în care Trump a pierdut alegerile la o diferență de doar 11.000 de voturi față de Joe Biden. Să fie oare solicitarea renumărării voturilor o infracțiune? Este drept că o serie de jurnaliști suspectează că politicienii republicani din Georgia nu au dorit renumărarea voturilor de teama ieșirii la iveala a unor nereguli cu mașinile de vot, nereguli de care ei înșiși s-au folosit pentru a ajunge la putere.
În cazul plății făcute pentru starleta porno Stormy Daniels, Trump are de-a face cu nu mai puțin de 34 de acuzații, totul pornind de la modul în care a fost raportată o plată. Mai mult, procurorul Alvin Bragg a trebuit să transforme acest caz într-unul federal contorsionând legea cum a știut mai bine, pentru că altfel acest caz nu ar fi avut deloc impactul mediatic si politic scontat.
”Democrații trebuie să inducă publicului ideea că Trump a comis un mare număr de infracțiuni. Trebuie să fie vinovat pentru măcar unele dintre ele, pentru că ”nu iese fum fără foc”. În sistemul american, unde presa este total împotriva lui Trump, este simplu ca procurorii democrați să creeze fum. Aceste inculpări sunt fumul. Daca ele vor merge mai departe, vor fi dovada faptului că justiția americană a devenit o armă. La fel ca dolarul. La fel ca presa. Mulți oameni îl urăsc pe Trump din motive personale sau pentru că presa a reușit să-i îndoctrineze împotriva lui Trump. Însă, odată ce nevinovăție cuiva depinde de emoții personale, statul de drept este mort. Iar inculpările lui Trump demonstrează exact acest lucru”, scrie Paul Craig Roberts.
Mult mai critică la adresa lui Donald Trump, susținătoare mai degrabă a contracandidatului Ron DeSantis Ia alegerile primare republicane, jurnalista Ann Coulter îi dă dreptate acum fostului președinte când spune că atacurile în justiție împotriva sa sunt atacuri împotriva democrației americane.
Ultimele acuzații împotriva lui Donald Trump nu fac referire la ”incitarea” la insurecție, ci la mințirea electoratului că alegerile au fost fraudate. ”Însă ce se poate spune despre minciunile spuse de complexul liberal-industrial american de-a lungul anului 2020 și în întreaga lor viață despre faptul că americanii de culoare sunt victimele rasismului? Ce se poate spune despre faptul că le-au transmis mereu americanilor că este justificat să se opună poliției, să se lupte cu polițiștii și să fugă din custodia politiei? Aceste minciuni au dus la protestele de după moartea lui George Floyd, în mai 2020, an în care rata omuciderilor a crescut cu 30% și au fost produse pagube în comparație cu care pagubele materiale provocate de așa-zisa insurecție pro-Trump au fost de un million de ori mai mici?”
”Polițistul care l-a ucis pe George Floyd când acesta din urmă se opunea reținerii este condamnat la 22 de ani de închisoare. Polițistul care a ucis-o pe Ashli Babbit, veteran al Armatei SUA, pentru că a pătruns în clădirea Congresului SUA, acceptă acum felicitări pentru că a omorât un susținător al lui Trump. O comparație între consecințele provocate de minciunile presei și cele ale minciunilor spuse de Donald Trump ar fi ca aceea dintre focurile infernului și o țigară lăsată să ardă”, scrie Ann Coulter.
”Da, Trump este un narcisist prost care ar fi făcut orice pentru a rămâne președinte, orice în afara respectării promisiunilor din campanie. Însă a fi prost și narcisist nu este o infracțiune. Să concepi planuri ridicole pentru a rămâne la putere nu este o infracțiune. Să promovezi teorii juridice absurde, despre care tu însuți știi că sunt false, nu este o infracțiune. Din fericire pentru presa din SUA, nu sunt o infracțiune nici minciunile despre rasismul sistemic din America, minciuni care au dus la violențele din 2020”, scrie Ann Coulter
Acuzațiile actuale nu sunt împotriva lui Donald Trump, sunt menite să distrugă Partidul Republican înaintea alegerilor prezidențiale și pentru Congres din 2024. ”Poate că, dacă conservatorii ar fi fost cei care să controleze presa, s-ar fi vorbit și acum despre trabucul lui Bill Clinton, Monica Lewinsky și Biroul Oval. Însă conservatorii nu controlează presa. În aceste condiții, fie renunțăm și acceptăm că presa să vorbească numai și numai despre Donald Trump, fie recunoaștem strategia aceasta și încercăm să jucăm inteligent. Niciodată nu poți câștiga o dispută fără sens cu un idiot, iar în acest moment 99% dintre conservatori par să accepte o dezbatere eterna cu un idiot. Nu poți câștiga o asemenea dezbatere. Trebuie să renunțăm la ea. Să ne punem dopuri în urechi. Republicanii ar trebui să vorbească nu despre Trump, ci despre criza de la frontiera de sud a SUA, despre oficialii administrației Biden care sfidează legea, despre valul de criminalitate din orașele conduse de democrați, despre teoria critică a raselor, despre nebunia transgender. Trump are dreptate cu un lucru: acuzațiile acestea nu au legătură neapărat cu el, ci cu distrugerea Partidului Republican”, scrie Ann Coulter.
AUTORE, Justitia fost o ARMA !
Peste TOT !
Irevocabil,
Inebranlabil,
Incontestabil,
ba chiar SI
I_REFUTABIL … 🙂