Economia României face un pas înainte și doi înapoi. Avertisment nou de la economiști

BT Research consideră că economia a intrat în 2026 dintr-o poziție mai slabă

Economiștii arată că datele privind produsul intern brut din primul trimestru al anului indică o economie mai fragilă decât se estima anterior.

„Revizuim prognoza de bază pentru creșterea economică în 2026 la 0,20%, în scădere accentuată față de raportul precedent”, se arată în analiza BT Research.

Potrivit raportului, noul context geopolitic și politic agravează riscurile pe termen scurt și contribuie la un climat caracterizat de incertitudine și volatilitate ridicată.

Conflictul din Orientul Mijlociu este considerat a fi principalul risc din plan extern. Totuși, instabilitatea politică din țară ridică și ea mari îngrijorări

Analiza identifică tensiunile dintre Iran și Israel drept cel mai important risc suplimentar pentru economia României.

Economiștii avertizează că efectele conflictului s-ar putea transmite indirect prin majorarea prețurilor la energie, creșterea costurilor de transport, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și condiții mai dificile de finanțare.

În opinia BT Research, această combinație poate genera un mediu de tip stagflaționist, în care economia încetinește, iar prețurile rămân ridicate.

Raportul atrage atenția și asupra riscurilor generate de situația politică internă, după căderea Guvernului în urma moțiunii de cenzură din mai 2026.

Economiștii consideră că eventualele întârzieri în implementarea măsurilor fiscale și perioada prelungită de negocieri politice pot afecta încrederea investitorilor, disciplina bugetară și costurile de finanțare ale statului.

Potrivit analizei, România intră în această perioadă cu un spațiu fiscal limitat, nevoi ridicate de finanțare și o bază economică încă fragilă.

Cum a evoluat economia României în 2025?

BT Research arată că economia României a înregistrat în 2025 o creștere reală de 0,7%, sub estimarea anterioară de 0,9%.

Datele prezentate în raport indică o pierdere graduală de ritm pe parcursul anului, culminând cu o scădere de 1,8% în ultimul trimestru față de trimestrul precedent.

Economiștii explică această evoluție prin efectele consolidării fiscale, inflația ridicată, slăbiciunea exporturilor nete și reducerea încrederii în economie.

Pe partea cererii, consumul populației a avut o contribuție redusă la creșterea economică. Cheltuielile gospodăriilor au avansat cu doar 0,5% în termeni reali.

În schimb, investițiile au reprezentat principalul motor al economiei. Formarea brută de capital fix a crescut cu 3,4%, iar analiza descrie modelul actual de creștere drept unul susținut în mare măsură de infrastructură și fonduri europene.

Agricultura și construcțiile s-au numărat printre sectoarele cu cele mai bune evoluții, în timp ce industria a avut o contribuție nulă la creșterea economică.

Potrivit BT Research, datele preliminare pentru primul trimestru al acestui an arată că economia a continuat să încetinească.

PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,5% în ritm anual pe seria ajustată sezonier.

Economiștii atribuie această evoluție reducerii consumului, investițiilor mai slabe decât cele estimate inițial, efectelor consolidării fiscale, inflației ridicate și incertitudinii politice.

România are câteva șanse de salvare. Printre ele, absorbția fondurilor europene

În pofida perspectivelor prudente, raportul identifică și câteva posibile elemente pozitive.

Printre acestea se numără accelerarea absorbției fondurilor europene și a banilor din PNRR, continuarea investițiilor publice în infrastructură și o eventuală stabilizare a piețelor energetice.

Totuși, concluzia BT Research este că, în acest moment, riscurile negative continuă să domine perspectivele economice pentru România.