Emil Boc a fost expropriat de casa natală din Răchiţele

Ce părere aveţi despre expropriere? E constituţional? E un abuz?Membrii Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!” au protestat într-un mod original, în Ardeal, pentru a atrage atenţia asupra exproprierilor masive din comuna Roşia Montană, scopul fiind de a goli localitatea pentru a face loc minei de aur.

De cotidianul.ro - Autor
Emil Boc a fost expropriat de casa natală din Răchiţele

Ce părere aveţi despre expropriere? E constituţional? E un abuz?Membrii Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!” au protestat într-un mod original, în Ardeal, pentru a atrage atenţia asupra exproprierilor masive din comuna Roşia Montană, scopul fiind de a goli localitatea pentru a face loc minei de aur.

Ce părere aveţi despre expropriere? E constituţional? E un abuz? Membrii Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!” au protestat într-un mod original, în Ardeal, pentru a atrage atenţia asupra exproprierilor masive din comuna Roşia Montană, scopul fiind de a goli localitatea pentru a face loc minei de aur. Mină ce va face o mare gaură în Munţii Apuseni.

De „Marea Expropriere”, cum a fost numit protestul, s-a plâns mama lui Emil Boc, care a spus că este ca pe vremea comuniştilor. Membrii  campaniei „Salvaţi Roşia Montană!” s-au întâlnit cu preşedintele UDMR şi cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, vineri, 14 octombrie, la Cluj-Napoca, în timpul acţiunii „Marea Expropriere”. În cadrul acţiunii, desfăşurată vineri şi sâmbătă în judeţul Cluj, membrii Campaniei au expropriat simbolic sediile unor instituţii reprezentative din oraş, monumente istorice, statui, Grădina Botanică, sediile partidelor politice şi sediile unor instituţii media.

La Răchiţele (comuna Margău) au fost expropriate casa natală a premierului Emil Boc, casa primarului comunei, Mircea Sorin Suciu, dar şi cascada Valul Miresei. „Aşa o fost şi înainte. Cunosc legea aia. Or făcut ce-or vrut pe vremea comuniştilor. Or găsit mina, i-o expropriat şi i-o şăpat de-acolo şi or făcut ei ce-or vrut”, a spus Anuţa Boc, mama premierului Emil Boc, în momentul în care reprezentanţii Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!” i-au explicat prevederile proiectului de lege. Anuţa Boc făcea referire la foste exploatări miniere administrate de comunişti în zonă. Ioan Boc, fratele lui Emil Boc şi proprietar al unei pensiuni în Răchiţele, a declarat însă că ar fi de acord să renunţe la această afacere dacă sub pensiunea lui s-ar găsi aur. Nu de aceeaşi opinie a fost însă primarul comunei Margău, Mircea Sorin Suciu, care locuieşte tot în Răchiţele. „La ţară numai cine nu munceşte moare de foame. Nu e nevoie de minerit”. El a afirmat că în sat sunt în jur de 12 pensiuni şi 15 gatere de prelucrare a lemnului, care asigură în jur de 100 de locuri de muncă, şomajul fiind foarte mic. „Mai creşti un porc, o vacă şi îi vinzi. Eu şi anul ăsta am fost la fân”, a povestit şi Anuţa Boc.

Kelemen Hunor a declarat la rândul său: „Timp de un an şi jumătate am blocat proiectul de modificare a Legii Minelor în comisii. UDMR nu va vota acest proiect în forma actuală. Sunt foarte multe prevederi cu care nu suntem de acord”, a spus oficialul la Cluj-Napoca. Rugat să expună trei motive pentru care UDMR nu va vota această lege, Kelemen Hunor a declarat că se grăbeşte şi că nu are timp să intre în detalii.

Prin această acţiune, Campania „Salvaţi Roşia Montană!” şi-a propus să atragă atenţia asupra efectelor proiectului de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003[1]. Proiectul de modificare a Legii Minelor a fost votat fără vreo dezbatere publică, în Senat, şi a primit aviz favorabil din partea majorităţii comisiilor Camerei Deputaţilor (excepţie făcând Comisia de Mediu). Proiectul este, de fapt, o lege specială de expropriere, care ar transfera în mod total neconstituţional procedurile de expropriere de la autorităţile şi instituţiile statului în sarcina titularilor de licenţă.

Proiectul mai prevede şi încălcări grave ale dreptului la liber acces în justiţie, precum şi anularea importanţei unor acte, precum certificatul de urbanism ori avizul de descărcare de sarcină arheologică în favoarea titularilor de licenţă. Inspirat de cazul Roşia Montană, proiectul ar avea aplicare şi în cazul tuturor celorlalte proiecte miniere pentru care există licenţe de exploatare şi explorare în România.

În cadrul acţiunii au fost „expropriate” sediilor partidelor din Cluj-Napoca (PNL, PSD, PDL, UDMR), sediul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie, Teatrul Naţional, Teatrul Maghiar de Stat, Catedrala Ortodoxă, Biserica „Sfântul Mihail”, statuia lui Matei Corvin, statuia lui Avram Iancu, Monumentul Memorandiştilor, statuia lui Baba Novac, Biblioteca Centrală Universitară, sediul Academiei Române, Filiala Cluj, sediul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Clădirea Avalon a Institutului de Psihoterapie, Grădina Botanică, Biblioteca Academiei, Bastionul Croitorilor, Teatrul Puck, Centrul Cultural German, sediul Radio Cluj şi TVR Cluj, sediul Ora de Cluj, Cluj Arena, revista Tribuna. Săptămânile trecute au mai avut loc „exproprieri” în judeţele Sibiu, Bacău, Iaşi şi Harghita (ocazie cu care a fost expropriată şi casa natală a lui Kelemen Hunor), acţiunea urmând să continue şi în alte judeţe. Împotriva proiectului de modificare a Legii Minelor, Campania „Salvaţi Roşia Montană!” a strâns peste 30.000 de semnături online şi alte 30.000 de adunate de voluntari în Bucureşti.

Numeroşi deputaţi (în special din PSD şi PDL) contactaţi de membrii Campaniei au declarat că nu vor vota această lege.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.