Eșec usturător pentru Trump: justiția îi contestă una dintre cele mai controversate măsuri

O nouă lovitură pentru agenda lui Donald Trump vine din sistemul judiciar american. O curte federală de apel a decis că politica Pentagonului care interzice persoanelor transgender să servească în armata Statelor Unite este ilegală și pare să fi fost concepută pentru a exclude militari pe baza identității lor de gen. Hotărârea reprezintă unul dintre cele mai importante eșecuri juridice ale administrației Trump în disputa privind drepturile persoanelor transgender. Cu toate acestea, interdicția nu dispare deocamdată. Curtea Supremă a permis Pentagonului să o aplice în timp ce procesele continuă, iar administrația americană pregătește deja o nouă ofensivă juridică.

Bătălia pentru viitorul militarilor transgender din Statele Unite se mută din nou în sălile de judecată.

Luni, un complet al Curții Federale de Apel pentru Districtul Columbia a decis, cu două voturi la unu, că politica Pentagonului de excludere a persoanelor transgender din armată este ilegală. Judecătorii au concluzionat că măsura administrației Trump pare să fi fost construită în jurul ideii de a exclude o categorie de cetățeni pe baza identității lor de gen și nu pe criterii militare obiective.

Totuși, victoria este doar parțială.

Interdicția rămâne în vigoare la nivel național deoarece Curtea Supremă a Statelor Unite a permis Pentagonului să înceapă aplicarea acesteia încă de anul trecut, în timp ce litigiile își urmează cursul. Noua hotărâre oferă protecție doar militarilor transgender care sunt deja reclamanți în proces și care servesc în prezent în forțele armate americane.

În schimb, persoanele transgender care doresc să se înroleze nu beneficiază de aceeași protecție.

Judecătorii au suspendat temporar aplicarea deciziei pentru a permite administrației să solicite o rejudecare a cazului, semn că lupta juridică este departe de a se încheia.

Decizia menține parțial o hotărâre pronunțată în martie 2025 de judecătoarea federală Ana Reyes din Washington. Aceasta concluzionase că ordinul executiv semnat de Donald Trump încalcă probabil drepturile constituționale ale militarilor transgender și ridică serioase probleme privind egalitatea în fața legii.

Procesul a fost deschis de mai mulți militari aflați deja în serviciul activ, alături de persoane care doreau să intre în armată. Administrația Trump a contestat imediat decizia, iar disputa a ajuns în fața instanței de apel.

În paralel, un al doilea proces desfășurat în statul Washington s-a încheiat de asemenea cu o victorie pentru reclamanți. Și acea hotărâre a fost însă blocată ulterior de Curtea Supremă.

La originea întregii controverse se află ordinul executiv semnat de Donald Trump în ianuarie 2025.

Documentul susține că identitatea de gen a militarilor transgender ar intra în conflict cu ceea ce administrația definește drept obligația unui soldat de a duce o viață „onorabilă, sinceră și disciplinată” și că ar afecta capacitatea operațională a armatei americane.

Ulterior, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a pus în aplicare această viziune printr-o politică internă care consideră, în mod implicit, neeligibile pentru serviciul militar persoanele diagnosticate cu disforie de gen.

Disforia de gen este o afecțiune asociată cu suferința psihologică provocată de neconcordanța dintre sexul atribuit la naștere și identitatea de gen. Specialiștii au asociat această condiție cu depresia, anxietatea și, în unele cazuri, cu gândurile suicidare.

În motivarea deciziei sale, judecătorul Robert Wilkins a formulat una dintre cele mai dure critici la adresa administrației Trump.

Potrivit acestuia, politica Pentagonului „pare să fie determinată de simpla dorință de a afecta un grup politic nepopular: persoanele care se identifică drept transgender”.

Wilkins a fost numit în funcție de fostul președinte Barack Obama.

De partea cealaltă, judecătorul Justin Walker, numit de Donald Trump, a avut o opinie separată și a susținut că instanțele nu ar trebui să intervină într-o decizie care ține de conducerea armatei.

„Nu avem nici expertiza și nici autoritatea de a decide dacă armata poate exclude reclamanții din rândurile sale. Constituția atribuie această autoritate Congresului și comandantului suprem”, a scris magistratul.

Judecătoarea Judith Rogers, numită de Bill Clinton, s-a alăturat opiniei majoritare, însă a mers chiar mai departe. Ea consideră că și persoanele transgender care doresc să se înroleze ar trebui să primească dreptul de a intra în armată pe durata procesului.

Decizia a fost salutată de organizațiile pentru drepturile civile.

Jennifer Levi, directoarea pentru drepturile persoanelor transgender și queer din cadrul GLAD Law, a declarat că hotărârea reprezintă „o confirmare puternică a curajului extraordinar și a devotamentului față de țară al reclamanților”.

Pentagonul nu a comentat oficial decizia.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a transmis însă un mesaj scurt și sugestiv pe rețelele sociale: „Ne vedem la SCOTUS” — referire directă la Curtea Supremă a Statelor Unite.

Așadar, deși curtea de apel a stabilit că politica Pentagonului este ilegală, bătălia este departe de final. Următorul capitol al disputei ar putea fi scris chiar de cea mai puternică instanță din America, într-un caz care depășește granițele armatei și atinge una dintre cele mai sensibile teme ale societății americane contemporane: cine are dreptul să servească țara și în ce condiții.