Europa aplaudă lupul american în blană transatlantică

Discursul secretarului de Stat Marco Rubio În Europa a fost salutat de liderii și experții de la Conferința de Securitate de la Munchen, dar este dificil de spus dacă asta reflectă un adevărat acord sau ușurarea față de un discurs mai puțin agresiv decât se așteptau, scrie cotidianul conservator spaniol El Mundo. Rubio a condamnat efectele liberului schimb și ale globalizării și instituțiile internaționale. La fel și fundamentele sistemului internațional în vigoare în ultimele decenii. A avertizat asupra consecințelor imigrației în masă și ale politicilor de mediu occidentale. A spus că „Statele Unite nu vor să fie gardienii politicoși și grijulii ai declinului programat al Occidentului”.

Un Trump deghizat în Europa

Discursul lui Marco Rubio a avut „un ton conciliant”, dar „a fost, în esență, trumpist”, scrie Süddeutsche Zeitung. Este, de fapt, noul ton al Americii, atât al MAGA, cât și al democraților americani, scrie UnHerd. ”Europenii ar fi naivi să creadă că chiar și un democrat pro-european la Casa Albă ar dori să inverseze acest curs”.

Nu ar trebui nici ca europenii să se lase influențați de acei democrați prezenți la Conferința de la München, în special Alexandria Ocasio-Cortez și Gavin Newsom, care i-au încurajat să se opună lui Trump. ”Este un sfat prost”, scrie UnHerd. ”Ei abuzează de scena internațională pentru politica internă. Nu sunt obișnuiți să gândească în termeni de strategie de politică externă până în momentul în care se întâlnesc pentru prima dată cu consilierii lor în domeniul securității”.

America lui Trump dă o mână de ajutor Ungariei

Mai revelator decât ceea ce a spus Rubio a fost ceea ce a făcut. După discursul de la Munchen, șeful diplomației americane a plecat să sprijine guvernele prietene de la Bratislava și Budapesta. La alegerile legislative de pe 12 aprilie, prim-ministrul Ungariei se confruntă, cu cea mai dificilă provocare de la revenirea sa la putere în 2010, partidul său Fidesz fiind depășit în sondajele independente de partidul de opoziție Tisza. Rubio îi dă o mână de ajutor. Ungaria a obținut, în urma unei vizite a lui Viktor Orban la Casa Albă, anul trecut, o scutire de la sancțiunile americane privind importurile de petrol și gaze rusești.

Iar, cu o seară înainte de discursul său, Rubio a anulat o întâlnire programată cu liderii europeni pe tema Ucrainei. Explicația oficială a fost un conflict de program. Oficialii europeni intervievați de Financial Times au oferit o evaluare mai directă: gestul semnala că Washingtonul „își pierde interesul pentru o cooperare strânsă cu aliații săi pentru a încheia războiul”. Unul l-a numit „nebunie”. Altul a observat că întâlnirea era lipsită de sens fără participarea Statelor Unite.

Cu puțin înainte de Conferința de Securitate de la Munchen am avut de-a face cu aceleași opinii opuse în tabăra europeana. Secretarul general NATO Mark Rute spunea că ”este un vis că UE sau Europa se pot apăra singure, fără SUA”. Pe de altă parte, fostul adjunct al comandantului NATO pentru Europa, generalul britanic Richard Shirreff, spunea că ”NATO trebuie să se europenizeze” și ”să se pregătească pentru o lume fără Washington”.

Câtă vreme e război în Ucraina, Europa e sigură

Consensul european pare totuși să se vadă în ce privește Rusia. Conferința de Securitate de la Munchen a fost precedată de o avalanșă de articole despre extinderea războiului din Ucraina la scară continentală. ”Țările vestice văd cum vine Al Treilea Raznoi Mondial”, scrie Politico.eu. Însă scade procentul cetățenilor francezi și germani care sunt de acord ca statul să sacrifice programele sociale în favoarea înarmării. ”NATO a văzut ce va fi in viitor și nu este pregătit”, scrie The Wall Street Journal. Este un articol despre un scenariu de război în care zece operatori ucraineni de drone reușesc să elimine două brigăzi NATO în nici o zi de luptă. ”Un general german își pregătește țara pentru război. Ceasul ticăie” – un alt articol al The Wall Street Journal. Europa trebuie să fie pregătită pentru un posibil război cu Rusia ”în 2-4 ani”, spune șeful Statului Major al Armatei Franceze.

Poate cel mai bine a sumarizat fostul președinte al Conferinței de Securitate de la Munchen, ambasadorul Wolfgang Ischinger. ”Câtă vreme este război în Ucraina, Europa e sigură”, a spus Ischinger, în decembrie 2025. Când ucrainenii vor depune armele, Rusia se va regrupa și următoarea țintă va fi NATO. ”Până acum, ucrainenii poartă povara. Odată ce războiul se va încheia, va trebui să preluăm noi o parte mult mai mare din această povară”.

Obiective incompatibile pentru Europa

Cum însă se va prelua povara? Aliații europeni din NATO dețin zece tipuri de tancuri, multe tipuri de avioane multirol și de piese de artilerie. Au fost de acord cu majorarea cheltuielilor pentru apărare, însă nu se pot înțelege pentru a face achiziții în comun. Unele țări nu mai au spațiu de manevră fiscal. În termenii parității puterii de cumpărare, Rusia, asemănată înșelător în termeni nominali cu o putere economică de dimensiunea Spaniei, stă de patru ori mai bine decât UE. Președintele Franței dorește reluarea dialogului diplomatic cu Rusia, dar Germania se opune.

Europa urmărește obiective incompatibile, scrie Unherd. ”O contribuție americană redusă pentru apărarea convențională a Europei; reticența europeană pentru achiziții militare comune; un nivel înalt de securitate. Primul dintre acestea trei a devenit realitate. Acum, Europa trebuie să le împace pe celelalte două”.

În aceste condiții și în lumina apariției lui Marco Rubio în blană de oaie la Munchen, Ursula von der Leyen a declarat: ”Discursul secretarului de stat a fost foarte asigurator”. Marco Rubio a reușit să aplice diplomația în definiția dată de Winston Churchill: este arta de a spune unora să se ducă dracului, iar ei sa-i ceară chiar indicații.