Europa pe care o vor cetățenii pare tot mai departe. Viitorul Uniunii, privit cu tot mai multă neîncredere

Majoritatea europenilor își doresc în continuare o Europă mai puternică și mai unită, însă încrederea că acest obiectiv poate fi atins scade. Aproximativ 68% dintre respondenți descriu situația continentului prin declin sau pierderea normalității, arată un studiu realizat în șase țări europene.

Raportul „Future Nostalgia: Europe’s Unfinished Song”, publicat de European Council on Foreign Relations (ECFR) și European Cultural Foundation (ECF), se bazează pe aproape 6.000 de interviuri realizate în șase țări. Concluzia autorilor este că europenii nu au abandonat proiectul european, dar au tot mai puțină încredere în capacitatea lui de a produce rezultate. Autorii vorbesc despre un „deficit de imaginație”. Potrivit acestora, oamenii știu ce fel de Europă și-ar dori, însă nu mai văd clar drumul până acolo.

68% dintre respondenți văd declin, doar 12% vorbesc despre o renaștere

În medie, 68% dintre participanți descriu situația actuală a Europei drept una de „deteriorare generală sau pierdere a normalității”. Doar 12% consideră că Europa trece printr-un moment de „trezire sau reînnoire”.

Pesimismul diferă de la o țară la alta. În Franța, proporția celor care văd un declin depășește 80%. În Marea Britanie, percepția este mai puțin răspândită, dar rămâne majoritară.

Războiul și securitatea sunt considerate cele mai mari provocări pentru continent (43%). Procentul urcă la 47% în Polonia și Marea Britanie.

Presiunea economică ocupă locul următor, cu 33%. Diferențele dintre țări sunt însă mari. În Italia, 41% dintre respondenți văd economia drept principala problemă a Europei. În Polonia și Țările de Jos, procentul este de 23%.

Evaluarea modului în care Europa răspunde acestor probleme este și mai dură. Aproximativ 74% spun că provocările sunt gestionate prost. În același timp, 56% cred că viitorul Europei este cu adevărat „în pericol”. Doar 21% nu sunt de acord cu această afirmație.

Visul european nu a dispărut

În ciuda pesimismului, majoritatea respondenților nu își doresc o retragere a proiectului european. Studiul arată că 73% au ceea ce cercetătorii definesc drept o „viziune pozitivă” asupra viitorului Europei. Doar 14% au o perspectivă negativă, iar 13% nu exprimă o viziune clară.

Întrebați cum și-ar dori să arate Europa peste două decenii, cei mai mulți au indicat o mai mare unitate și integrare politică. Pacea și securitatea se află, de asemenea, printre principalele așteptări.

Aici apare principalul paradox remarcat de cercetători. Europenii nu au renunțat la ideea unei Europe mai puternice și mai unite. În schimb, se îndoiesc că această imagine poate deveni realitate. Chiar și cei mai îngrijorați de direcția continentului rămân, în general, atașați proiectului european.

Aproape jumătate nu pot numi un succes recent al Europei

Raportul identifică și motivele pentru care încrederea s-a erodat. Aproximativ 32% dintre respondenți consideră că Europa acționează prea lent. Procentul depășește 40% în Germania și Țările de Jos.

Tema vitezei de reacție a fost abordată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind Starea Uniunii.

„În economia de astăzi, viteza este decisivă”, a spus von der Leyen, în contextul planurilor de simplificare și reducere a poverii administrative.

Alți 30% dintre participanții la studiu consideră că Europa este inconsecventă și nu respectă întotdeauna valorile pe care afirmă că le reprezintă. Unul dintre cele mai relevante rezultate privește însă succesele recente ale proiectului european. Aproximativ 44% dintre respondenți nu au putut indica nici măcar un exemplu recent de acțiune europeană care să fi funcționat bine. Cercetătorii consideră că lipsa unor rezultate vizibile face mai dificil pentru cetățeni să creadă că Europa actuală poate ajunge la modelul pe care și-l doresc.

Pawel Zerka, cercetător senior în cadrul ECFR și autor principal al studiului, spune că rezultatele nu trebuie interpretate automat drept o creștere a euroscepticismului.

„Pentru mulți dintre oamenii cu care am vorbit, problema nu este că au încetat să își dorească o Europă mai puternică, ci că nu mai cred că acest lucru este realizabil”, a declarat Zerka.

„Oamenii își pot imagina tipul de Europă pe care vor să îl vadă, dar le este greu să își imagineze un drum credibil de la Europa de astăzi la cea pe care și-o doresc”, a adăugat el.

Raportul susține că această diferență nu poate fi redusă doar prin promisiuni politice. Autorii consideră că sunt necesare rezultate concrete ale cooperării europene, vizibile în viața de zi cu zi.

În discursul său, Ursula von der Leyen a avertizat și asupra unei „bătălii a narațiunilor”, despre care spune că urmărește slăbirea încrederii în Europa. Ea le-a cerut europenilor să „riposteze” în fața forțelor care încearcă să divizeze blocul comunitar. Studiul sugerează însă că încrederea ar putea depinde mai mult de rezultate vizibile decât de discursuri.