Evaluarea Națională: Rezolvarea corectă la Română și capcanele unde se pierd puncte

Absolvenții de clasa a VIII-a au susținut luni, 22 iunie, prima probă la Evaluarea Națională, respectiv Limba și literatura română.

Elevii au avut mai multe cerințe, printre acestea unele privind înțelegerea textului, vocabular, gramatică, dar și de analiză și redactare.

Au fost două subiecte, primul  bazat pe două texte-suport, iar cel de-al doilea referitor la capacitatea de evaluare.

După examen au fost publicate atât subiectele, cât baremul de corectare, elevii având posibilitatea să își facă propria evaluare cu privire la ceea ce au scris în lucrări.

Despre cerințele primite de elevi și gradul real de dificultate al examenului a vorbit  profesoara de limba și literatura română Corina Zorilă, de la Școala Gimnazială Nr. 2 Videle.

Dimensiunea textelor-suport a ridicat nivelul de dificultate

„Subiectele primite anul acesta de elevii de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională pot fi încadrate la un nivel mediu spre ridicat de dificultate. Cele două texte-suport sunt consistente ca volum și bogate în secvențe descriptive, aspect care ar fi putut îngreuna înțelegerea și interpretarea mesajului de către unii candidați”, explică profesoara Corina Zorilă, potrivit totuldespremame.ro.

Partea de înțelegere, în zona de confort a elevilor

„La Subiectul I A, cele nouă cerințe de înțelegere și valorificare a textelor nu ar fi trebuit să creeze probleme majore. Exercițiile respectă structura modelelor de antrenament și a simulării naționale, fiind accesibile elevilor familiarizați cu formatul examenului”, a mai arătat prof. Corina Zorilă.

Gramatica, primele dificultăți

 „Mai provocatoare s-au dovedit cerințele de la Subiectul I B, dedicate noțiunilor de gramatică – fonetică, morfologie, sintaxă și sintaxa frazei.

Comparativ cu simularea și cu Evaluarea Națională de anul trecut, gradul de dificultate a fost mai ridicat(…) exercițiul a presupus stăpânirea unui volum mai mare de cunoștințe, întrucât termenii analizați își pot schimba valoarea gramaticală în funcție de context.

EN_VIII_2026_Limba_si_literatura_romana_var_03-1

De exemplu, forma «ia» este verb predicativ la modul indicativ, însă poate fi confundată cu alte părți de vorbire de către elevii mai puțin siguri pe cunoștințele lor. La fel, adjectivul pronominal posesiv «mele» putea fi interpretat eronat drept pronume posesiv.

Dificultăți putea ridica și cuvântul «un», care în context are valoare de numeral cardinal, deoarece determină o unitate de măsură, deși mulți elevi ar fi putut opta pentru articol nehotărât”, explică profesoara.

Referitor la exercițiul 6, prof. Corina Zorilă spune că aici se pot pierde puncte pentru că a existat posbilitatea apariției unei confuzii.

”Genitivul și dativul au forme identice, diferența fiind dată de contextul sintactic: în expresia «ochii broaștei» substantivul se află la genitiv, în timp ce în enunțul «îi dau broaștei mâncare» acesta este la dativ”, arată profesoara.

Exercițiul 7, ca o capcană

Din cauza formulării, Exercițiul 7 i-a pus pe elevi în imposibilitatea de a identifica fără dubii cerința, care nu a fost foarte explicită, respectiv ”solicita transcrierea a trei propoziții subordonate, fără a preciza dacă acestea trebuiau să fie de tipuri diferite”.

Citește și: Evaluarea Națională 2026: Subiectele de Limba Română au apărut pe grupuri de părinți în prima oră după începerea probei

La exercițiul 8, mai spune profesoara, dificultățile au fost legate mai ales de exprimare, respectiv „verbul la infinitiv «a călători» este frecvent scris greșit cu doi «i», iar semiadverbul «doar» poate fi confundat cu «decât».

Diferența între nota 9 și nota 10

Cea mai dificilă cerință a examenului a fost însă cea de la Subiectul al II-lea, respectiv realizarea unui rezumat, mai spune Corina Zorilă, care crede că această va fi realizată de puțini elevi.

„Exercițiul a solicitat capacitatea de a selecta informațiile esențiale și de a elimina detaliile secundare dintr-un text de dimensiuni considerabile, proces care presupune nu doar înțelegerea profundă a conținutului, ci și o foarte bună organizare a ideilor”.

Ca o concluzie, prof. Corina Zorilă este de părere că examenul va pune în valoare elevii bine pregătiți, comparativ cu cei care doar stăpânesc noțiuni de bază.

Elevii din clasa a VIII-a au susținut luni Evaluarea Națională, care a început cu proba la Limba și literatura română. Pentru acest examen s-au înscris peste 148.000 de absolvenți, iar testările s-au desfășurat în 2.956 de centre.  

Calendarul probelor scrise

• 22 iunie 2026 – Limba și literatura română
• 24 iunie 2026 – Matematică
• 26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, pentru elevii care aparțin minorităților naționale