Evaluarea Națională 2026: Subiectele de Limba Română au apărut pe grupuri de părinți în prima oră după începerea probei

Update: Subiectele și baremele vor fi publicate oficial în ziua desfășurării probei, după încheierea examenului, în jurul orei 15:00, pe platforma dedicată examenelor naționale, subiecte.edu.ro, iar elevii vor putea consulta documentele oficiale și pot verifica rezolvările și modul de acordare a punctajului.

Update: Subiectele sunt descărcate în dimineața examenului în centrele de examen, multiplicate și păstrate în condiții stricte de securitate până la distribuirea către elevi, potrivit regulamentului.

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării și Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare să precizeze

• dacă documentul care circulă online este autentic
• la ce oră a fost sesizată apariția lui în spațiul public
• dacă a fost declanșată o verificare privind sursa scurgerii
• dacă există suspiciuni că documentul a fost distribuit din interiorul unei comisii de examen
• ce măsuri sunt prevăzute în cazul încălcării procedurilor de securitate privind subiectele examenelor naționale?

Update: Subiectele de la Limba română

Au apărut primele informații, neconfirmate oficial, privind subiectele la română.

Subiectele au început să circule pe grupuri de părinți și pe rețele sociale la mai puțin de o oră de la începerea examenului, potrivit documentelor obținute de Edupedu.ro.

Documentul este un PDF complet, de 10 pagini, care conține întreaga probă de examen, arată sursa citată.

Formatul său sugerează accesul la varianta electronică utilizată în circuitul de multiplicare și distribuire a subiectelor către centrele de examen.

Update: Subiectele primite la proba scrisă de la Limba și literatura română  au avut două texte suport: Veronica D. Niculescu – Mesteceni de hârtie și al doilea din Carmen Strungaru – Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee.

Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, candidații au avut de scris, în 100-150 de cuvinte, rezumatul primului text.

Update: Două texte la prima vedere, cerințe

Înțelegerea și interpretarea

• identificarea unor informații explicite
• formularea de concluzii
• explicarea sensului unor cuvinte și expresii
• stabilirea relațiilor dintre ideile prezentate în texte
• exerciții care verifică noțiuni de vocabular, ortografie, punctuație și gramatică

Redactarea

• să elaboreze texte în care să respecte cerințele privind conținutul, organizarea ideilor și normele limbii române (elevii pot avea de realizat caracterizări, compuneri narative, texte argumentative sau alte tipuri de redactări prevăzute de programă)
• respectării numărului minim de cuvinte solicitat la exercițiile de redactare
• utilizarea corectă a semnelor de punctuație, evitării greșelilor de ortografie răspunsurile trebuie formulate clar și argumentate (atunci când se impune)

Textele suport:

Textul 1

Țestoasa o adusese la redacție șeful tipografilor, într-o seară de toamnă. Zicea că o găsise pe aleea din fața tipografiei, când dădea să se suie în mașină și să vină după ultimele pagini ale ziarului. Cum broasca părea derutată și nu se clintea nici îndemnată cu vârful pantofului, tipograful o luase şi-o adusese aici. […]

Vreo doi reporteri, ultimii rămași atât de târziu la serviciu, i-au adus de afară, din rondurile de la marginea drumului, iarbă și frunze, ba chiar și petale portocalii, de crăiță. Broasca i-a refuzat, trăgându-și în carapace capul pestriț. Reporterii s-au plictisit repede, șeful tipografiei a dispărut și el. Când să stingă lumina și să plece acasă, Vladimir s-a aplecat și a apucat cu două degete carapacea rece în care se ghemuia un trup viu. A dus țestoasa acasă și așa a început totul.

În zilele următoare, broasca a refuzat orice fel de legume și fructe și a stat tot mai retrasă. Vladimir şi-a dat seama că, de fapt, era o țestoasă de apă și, prin urmare, carnivoră. A umplut o cădiță de plastic, a lăsat-o să plonjeze acolo şi i-a dat carne proaspătă, atent mărunțită. Țestoasa a prins viață. O vreme i-a mers bine aşa. Apoi, când s-a făcut tot mai frig, s-a retras într-un colț al sufrageriei şi a intrat în hibernare. Din când în când, Vladimir ridica perna îmbrăcată în pluș roșu cu care o acoperise și o privea. Când a venit primăvara și țestoasa a făcut iarăși ochi, i-a servit câteva mese zdravene, din bucățele de carne de pui și chiar de curcan, apoi a eliberat-o în pădure, pe malul iazului unde putea să trăiască o sută de ani fără să o mai deranjeze vreodată vreun om.

Vladimir locuia aproape de pădure. […]

Cum lucra doar după-amiezile, Vladimir își petrecea diminețile fie în grădină, ascultând păsările, răsfoind vreo carte așezat pe treptele casei, fie hoinărind prin acest petic verde din preajma casei. Știa și cu ochii închiși harta nescrisă a acestui ținut, așa cum alții știu străzile şi cele mai întortocheate alei din cartierul în care-au crescut. Poteci bătătorite, dizolvându-se după o vreme pe sub tufe înalte, dispărând cu totul şi reapărând preschimbate mai departe, mult dincolo de locurile străbătute de cei câțiva rătăciți, subțiate acum, niște poteci fragile, greu de zărit, marcate de o singură pereche de pași, ai lui, dus și întors, primăvară, vară și toamnă. Povârnișuri şi văi, luminișuri, buturugi înnegrite de ploi, albite de timp, acoperite pe-o parte de mușchi, pe toate le știa nu ca un om născut în ultima casă de la marginea orașului, ci ca o sălbăticiune, ca o jivină venită pe lume aici, în măruntaiele pădurii, desprinsă direct din contorsiunile vreunei rădăcini acum patru decenii, o prelungire însuflețită a unui lemn viu sau uscat, crescând și hrănindu-se cu aceste forme, miresme, nuanțe și foșnete. Uneori poposea într-un asemenea loc, se așeza pe un ciot sau se culca direct pe pământ printre arbori, privind cerul printre ramuri înalte, minute în șir sau chiar ceasuri, contemplând jadul* coroanelor vara, hașurile în cărbune ale crengilor iarna.

Iată ce nu știa nimeni despre corectorul de ziar Vladimir Pârvulescu.

Însă nu din pădure, ci din redacție au ajuns la el animalele următoare, cele pe care avea să le țină scurtă vreme acasă, până s-au întremat, pentru ca apoi să le elibereze. Un uliu păsărar adus chiar de patron dintr-o excursie. Biata pasăre se electrocutase când poposise pe nişte sârme, avea aripile arse. L-au dus la cabinetul veterinarului de lângă ziar, i-au oblojit rănile și, după un timp, când uliului i-au crescut pene noi, l-au eliberat pe malul râului Argeş, în uralele celor prezenți.

Apoi a fost un stârc cenuşiu, adus la redacție cu o Dacie vişinie de […] un omuleţ altminteri nesuferit, care-l găsise cu picioarele prinse în apele înghețate ale râului, la un început de iarnă. Cu stârcul a fost nebunie, se zbătea în maşină și putea să scoată ochii unui om dintr-o singură mișcare cu ciocul său lung. Însă acasă, păsăroiul se liniștise; îi plăcea să se plimbe pe verandă ca un domn îmbrăcat în frac care-și ţine mâinile adunate la spate, mânca aproape orice îi dădea Vladimir – era înnebunit mai ales după ouă – și se culca extraordinar de devreme, astfel încât nu producea niciun deranj cât timp corectorul era la serviciu. Şi el a fost eliberat pe râu, primăvara, iar fotografia lui a ocupat prima pagină a unui ziar făcut într-o duminică.

Veronica D. Niculescu, Mesteceni de hârtie

*jad – piatră semiprețioasă de culoare verde

Textul 2

Satul este așezat pe nisip, cu casele înșiruite de o parte și de alta a unui spațiu larg unde se desfășoară, probabil, ceremoniile. De jur împrejur, cocotieri, palmieri de tot felul, arbori și arbuști plini de flori sau de fructe. Toate casele sunt înălțate pe stâlpi de lemn, ca niște locuințe lacustre, pereții și acoperișurile sunt făcute din împletituri de frunze de palmier, iar podeaua, din trunchiuri de bambus. […]

Mă uit la plante și ascult zgomotele pădurii, încercând, în același timp să nu-i fac pe ceilalți să mă aștepte (prea mult). La un moment dat, un tânăr se oprește în dreptul unui cocotier, îmbrățișează cu brațele și pulpele trunchiul și, din câteva mișcări, este sus, în vârf, răsucind coada nucii-de-cocos care cade cu un zgomot înfundat la picioarele noastre. Mai rupe încă patru bucăți, să avem toți ce bea, și apoi coboară de parcă ar fi fost în ascensor.

la o nucă și o înfige în vârful unui băț gros și ascuțit la vârf, care exact asta așteaptă, proptit cum este în pământ. Repetă mișcarea răsucind nuca și, din câteva mișcări precise, o descojește, iar la sfârșit îi dă cep cu maceta. Prima nucă-de-cocos de la mama ei de-acasă stă în mâinile mele, cu miezul alb înecat în peste un litru de lichid transparent și tentant. Wulf îmi atrage pe un ton serios atenția că trebuie să beau tot dintr-o suflare, fără nicio pauză. Ceilalți râd, dar mie mi-e atât de sete, încât aproape că m-am executat. În timp ce înghit, realizez că are un gust aproape imposibil (poate unde îl numim lapte de cocos, iar eu mă așteptam la altceva). Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curând sălciu-sărat, plus încă ceva greu de definit. Încep să mă întreb în sinea mea cum voi rezista toată luna numai cu asemenea delicatese, prea sănătoase pentru stomacul meu, dar am uitat să pun la socoteală și apa de ploaie.

Nu pornim bine mai departe, că Harry se oprește din nou și mă trezesc față în față cu un arbore-de-cacao, cu fructele răsărite direct din trunchi. […] Arborii-de-cacao cresc foarte bine aici, dar nu există un sistem de prelucrare a fructelor, așa că, după cum ne spune râzând, astea sunt „florile noastre” și nimic mai mult. Simt tristețea și resemnarea din spatele cuvintelor lui.

OK, dacă tot nu fac nimic cu ele, vreau și eu unul, gândesc, încercând să-l desprind de copac. Wulf, care se pare că are mai multe perechi de ochi, mă vede și strigă la mine să nu-l rup, că îmi vor da ei unul. Păi, nu-i același lucru? gândesc. Nu, sigur că nu. Primesc, într-adevăr, nu unu, ci două fructe de cacao galben-portocalii și câteva frunze pe care vreau să le presez.

Carmen Strungaru, Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee

*locuință lacustră – locuință construită pe apă

*a da cep – a face o gaură

Elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat cerințe pe baza a două texte suport:

• un fragment din volumul „Mesteceni de hârtie”, de Veronica D. Niculescu
• un text din „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee”, de Carmen Strungaru

Candidații au răspuns la întrebări de înțelegere a textului, vocabular și gramatică.

EN_VIII_2026_Limba_si_literatura_romana_var_03-1

La Subiectul II, elevii au avut de redactat, în 100-150 de cuvinte, un rezumat al primului text.

Una dintre cerințe a vizat exprimarea unei opinii argumentate privind importanța prețuirii darurilor primite, indiferent de valoarea lor materială.

Informațiile sunt confirmate oficial după publicarea subiectelor și a baremelor de către Ministerul Educației.

La intrarea în sala de examen, elevii trebuie să aibă asupra lor

• un act de identitate valid
• instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise  (Pentru executarea schemelor şi a desenelor se poate folosi şi creion negru)

Pentru fiecare probă scrisă, durata de rezolvare a subiectelor este de 120 de minute (două ore), calculate după completarea casetei de identificare (datele introduse de elevi vor fi verificate de asistenţii din sălile de examen).

„Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, elevii pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Judeţeană/a Municipiului Bucureşti de organizare a examenului, în baza prevederilor procedurii cu privire la asigurarea condiţiilor de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare care susţin examenele naţionale în anul 2026”, precizează oficialii ministerului.

Citește și: Testarea elevilor se schimbă radical din toamnă

 În sălile de examen nu pot fi introduse

•  materiale ajutătoare: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări, cărţi, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor
•  telefoanelor mobile
• instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare
• obiecte precum ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemene, care trebuie lăsate în sala de depozitare stabilită de comisia din unitatea de învăţământ/centrul de examen, în caz contrar nu vor fi acceptaţi în examen.

Rezultatele vor fi afişate online, dar şi în centrele de examen pe data de 1 iulie, până la ora 12:00.

Depunerea contestaţiilor  

Contestațiile vor putea fi depune pe 1 iulie, după prima afişare, între  14:00 și 18:00, respectiv în zilele de 2 şi 3 iulie.

Rezultatele finale

Rezultatele finale sunt afișate pe data de 8 iulie, iar comunicarea este anonimizată. Se face prin coduri individuale, care înlocuiesc numele şi prenumele elevului, atât în centrele de examen, cât şi pe site-ul evaluare.edu.ro, conform Regulamentului general privind protecţia datelor personale.

Aceste coduri sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută.

Admiterea la liceu se face pe baza mediei generale de la Evaluarea Națională, care se calculează ca medie aritmetică simplă a notelor obținute la probele scrise, exprimată cu două zecimale, fără rotunjire.

Calendarul probelor scrise

• 22 iunie 2026 – Limba și literatura română
• 24 iunie 2026 – Matematică
• 26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, pentru elevii care aparțin minorităților naționale