EXCLUSIV În plin interimat, Guvernul a modificat procedura de selecție a judecătorului român la CJUE. Cei doi judecători ÎCCJ din Comisie vor fi trași la sorți, nu desemnați. Reacția MJ și CSM pentru Cotidianul

Guvernul condus de Ilie Bolojan a modificat, pe 27 august 2026, procedura de selecție a viitorului judecător român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Noua procedură aduce mai multe schimbări față de cea din 2020, printre care creșterea comisiei de selecție de la 9 la 11 membri, introducerea a doi decani de barou și schimbarea modalității de selectare a celor doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care nu mai sunt desemnați de Colegiul de conducere, ci trași la sorți dintre judecătorii care își manifestă disponibilitatea.

Pe 27 august 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat un memorandum inițiat de MJ și MAE privind aprobarea procedurii de selecție a viitorului judecător român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Într-un comunicat al Ministerului Justiției, se transmitea că „procedura de selecție respectă, în ansamblu, tiparul după care s-au desfășurat procedura de selecție a judecătorului român la CJUE (2020) și procedura de selecție a judecătorului român la Tribunalul UE (2021)”.

Mandatul actualului judecător român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Octavia Spineanu-Matei, va expira la 6 octombrie 2027.

Diferențele dintre vechea procedură de selecție a jucatorului român la CJUE (iulie 2020) și cea nouă (august 2026)

Memorandumul din 9 iulie 2020 a fost adoptat în mandatul de premier al lui Ludovic Orban, la inițiativa Ministrului Justiției, condus atunci de Cătălin Predoiu, și al Ministerului de Externe, condus de Bogdan Aurescu.

Memorandumul din 27 august 2026 a fost adoptat în calitate de Guvern demis, condus de Ilie Bolojan, tot la propunerea MJ și MAE. Respectiv, Cătălin Predoiu, în calitate de ministru interimar al Justiției, și Oana Țoiu, în calitate de ministru interimar al Externelor.

Deși, în comunicatul MJ din 27 august, se specifica că procedura de selecție respectă în ansamblu tiparul memorandumului din iulie 2020, în realitate au fost operate mai multe modificări.

Comisia de selecție a crescut de la 9 la 11 membri

Concret, Comisia de selecție a fost mărită de la 9 la 11 membri, prin adăugirea a doi decani ai Barourilor din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, trași la sorți de Comisia permanentă a UNBR dintre decanii care și-au manifestat disponibilitatea, astfel:

În 2020, Comisia de selecție era formată din 9 membri, astfel:

•  ministrul justiției;
• ministrul afacerilor externe;
• agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
• directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din cadrul Ministerului Justiției;
• un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia, la invitația ministrului justiției;
• doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de Colegiul de conducere al acesteia, la invitația ministrului justiției;
• două cadre didactice universitare de la facultățile de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, la invitația ministrului justiției.

În noile proceduri din 2026, Comisia de selecție este formată din 11 membri, astfel:

• ministrul justiției;
• ministrul afacerilor externe;
• agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
• directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din cadrul Ministerului Justiției;
• un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia;
• doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, trași la sorți de Colegiul de conducere al acesteia dintre judecătorii care și-au manifestat disponibilitatea;
• două cadre didactice universitare de la facultățile de drept din cadrul instituțiilor de învățământ superior, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit Legii nr. 199/2023 – Legea învățământului superior, facultăți selectate având în vedere poziționarea acestora în clasamentele internaționale de specialitate în domeniul Drept, precum și rata de admitere la Institutul Național al Magistraturii;
• doi decani ai Barourilor din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, trași la sorți de Comisia permanentă a UNBR dintre decanii care și-au manifestat disponibilitatea.

Cei doi judecători de la ÎCCJ, trași la sorți. În vechea procedură erau desemnați

Potrivit noilor prevederi analizate de Cotidianul, se schimbă modalitatea de desemnare a celor doi judecătorilor ÎCCJ. Aceștia nu mai sunt desemnați, ci trași la sorți.

• Procedura din 2020: „doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnați de Colegiul de conducere al acesteia, la invitația ministrului justiției”.
• Procedura din 2026: „doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, trași la sorți de Colegiul de conducere al acesteia dintre judecătorii care și-au manifestat disponibilitatea”.

O altă modificare vizează art. 4, respectiv:

• Procedura 2020: „Candidații vor fi desemnați dintre personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea în România a celor mai înalte funcții jurisdicționale, în conformitate cu art. 253 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene”
• Procedura 2026: „Candidații vor fi desemnați dintre personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență și care întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea în România a celor mai înalte funcții jurisdicționale, sau care sunt jurisconsulți ale căror competențe sunt recunoscute, în conformitate cu art. 253 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene”.

O altă modificare constă în prelungirea termenului verificării candidaturilor:

• Procedura 2020: „maxim 5 zile lucrătoare”.
• Procedură 2026: „maxim 10 zile calendaristice”.

Termenul pentru organizarea audierilor este prelungit:

• Procedură 2020: „maximum 10 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor”.
• Procedură 2026: „maximum 21 de zile calendaristice de la publicarea rezultatelor”.

Cu cine s-a consultat Ministerul Justiției în elaborarea procedurii de selecție a judecatorului român la CJUE

Potrivit comunicatului MJ, se precizează că memorandumul a fost adoptat „cu respectarea cutumei stabilite cu ocazia derulării de-a lungul anilor a acestui tip de procedură de selecție, Proiectul de Memorandum a fost elaborat de către Ministerul Justiției (MJ), prin consultarea Ministerului Afacerilor Externe (MAE)”.

Prin urmare, MAE este singura instituție menționată de MJ ca fiind consultată în elaborarea noii proceduri, fără a fi menționate alte instituții profesionale care fac parte din comisie, respectiv CSM, ÎCCJ sau UNBR.

Curtea de Justiție a UE a „sancționat”, din nou, România pentru invocarea prescripției în dosarele penale

Avea sau nu dreptul un guvern demis să schimbe procedurile de selecție a judecătorului român la CJUE

Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 885 din 17 august 2026, publicată în Monitorul Oficial la 27 august 2026, că un Guvern demis nu poate promova „politici noi”.

„Guvernul (demis prin moțiune de cenzură) nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”, se arată în decizia CCR.

Curtea a reținut că un nou instrument de politică publică depășește sfera administrării treburilor publice, chiar într-un context în care exista un termen european apropiat și riscul afectării unor obligații, asumate de România.

„Actele de administrare curentă pot produce efecte ce depășesc temporal mandatul Guvernului demis, precum contracte de finanțare, proiecte de infrastructură deja aprobate, programe de fonduri UE, măsuri de securitate energetică, rapoarte și planuri obligatorii în executarea dreptului UE. Ceea ce este relevant este dacă actul angajează o opțiune politică nouă sau doar permite continuarea unei obligații deja asumate”.

Explicațiile secretarei de stat la MJ, Teodora Stoian (USR), pentru Cotidianul

Cotidianul a contactat-o pe secretara de stat din cadrul Ministerului Justiției, Teodora Stoian, din partea USR, pentru a cere un punct de vedere referitor la procedurile de selecție pentru judecătorul român la CJUE adoptate pe 27 august.

Cotidianul: De ce s-a modificat procedura de selecție a celor doi judecători de la ÎCCJ din Comisia de selecție, din desemnarea de către Colegiul de conducere în tragere la sorți dintre cei care și-au manifestat disponibilitatea?

Teodora Stoian: Pentru că am considerat că cei care doresc să participe la procedură trebuie să fie informați cu privire la existența acestei selecții, să-și exprime dorința și după aceea Colegiul să-i tragă la sorți, ca să fie o chestiune aleatorie.

ÎCCJ va desemna persoanele respective care rezultă din tragerea la sorți pentru Comisia de selecție a candidatului româniei la CJUE

Cotidianul: Practic, ÎCCJ nu mai desemnează pe cine doresc ei în această Comisie de selecție?

Teodora Stoian: Ca procedură, noi trimitem adrese din partea Ministerului Justiției, din partea ministrului chiar, că urmează să aibă loc această procedură de selecție și trebuie să formăm comisia.

Am transmis către toate instituțiile implicate invitații de a transmite care sunt reprezentanții conform textului din procedură. Adică, pentru fiecare instituție, am luat textul din procedură și l-am pus în această invitație pe care am transmis-o către instituții și urmează să ne desemneze persoanele respective care rezultă din tragerea la sorți sau din modalitatea specifică de desemnare.

Cotidianul: Având în vedere că în comunicatul MJ din data de 27 august se menționează că procedura în ansamblu rămâne aceeași, totuși există această modificare, inclusiv a componentei de la 9 la 11 a membrilor Comisiei, prin adăugarea celor doi decani din cadrul UNBR?

Teodora Stoian: Să știți că s-au avut în vedere toate procedurile de selecție pe care le-am avut la Curtea de Justiție a UE și la Tribunalul UE. Adică, poate că o fi fost în cealaltă procedură, nu știu să vă spun cu certitudine dacă s-au luat în cealaltă. Ați putea să verificați și acolo cum a fost componența comisiei.

S-a dorit o reprezentare cât mai largă, ca să existe o selecție cât mai corectă din punctul nostru de vedere, cu participarea tuturor actorilor implicați în actul de justiție. Mai am o întrebare.

Argumentele MJ privind adoptarea procedurii de selecție în condițiile de interimat al Guvernului

Cotidianul: Având în vedere că asta este o modificare a procedurii de selecție, un guvern cu puteri limitate, care nu poate gestiona politici publice noi, poate opera aceste modificări?

Teodora Stoian: Nu există niciun fel de legislație națională care să reglementeze procedura de selecție. La nivelul Uniunii Europene, Uniunea Europeană nu ne impune o anumită procedură de selecție sau criterii specifice pentru această procedură de selecție, lăsând la latitudinea statelor să decidă modalitatea de desemnare.

Din punctul nostru de vedere, existând această libertate, ca să zic așa, în statele membre, de a decide cum vor să facă procedura, ne-am uitat în procedurile pe care le-am derulat în ultimii ani, asta am scris și în comunicat, și am găsit o formulă care, din punctul nostru de vedere, a dat rezultate și cu alte ocazii și nu a existat niciun fel de suspiciuni cu privire la desemnarea judecătorului pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau pentru Tribunalul Uniunii Europene.

Din punctul meu de vedere, având în vedere aceste motive pe care vi le-am spus, nu cred că putem să vorbim despre vreo modificare a procedurii în sensul de care spuneți dumneavoastră, în sensul că un guvern interimar nu ar putea să facă lucrul ăsta, cu atât mai mult cu cât nu implică un act normativ, ci implică o procedură care este la nivelul Ministerului Justiției.

Consultarea doar cu MAE, o „cutumă instituțională”

Cotidianul: În afară de Ministerul Afacerilor Externe, a mai fost consultată vreo asociație profesională în vederea elaborării acestui memorandum?

Teodora Stoian: Nu, nu a fost consultată nicio altă asociație.

Cutumiar, pentru că nu avem legislație națională sau europeană care să ne impună modalitatea în care trebuie să elaborăm procedura asta, din experiența celorlalte proceduri din anii anteriori, aceste memorandumuri au fost coinițiate de către Ministerul Justiției și de către Ministerul Afacerilor Externe. Pentru acest motiv am păstrat această cutumă instituțională și am aplicat-o și la această procedură.

Liviu Odagiu, președintele CSM: Am auzit din presă

Contactat de Cotidianul pentru un punct de vedere, Liviu Odagiu, președintele CSM, a precizat că instituția a aflat din presă despre modificări, iar până la acest moment guvernul nu a trimis nicio informare.

„Deocamdată, nici guvernul și nici vreo altă instituție nu ne-a încunoștințat oficial despre modificarea acestei proceduri. Am auzit și noi din presă despre această chestiune. În momentul în care vom primi o comunicare oficială, ni se va solicita un punct de vedere oficial, atunci o vom analiza în comisii și vom putea emite un răspuns asumat. Până la acel moment, știm și noi, ca dumneavoastră, exclusiv din presă. Așteptăm o comunicare oficială și opinia nu poate fi decât una instituțională, a întregii instituții, asumată în cadrul unei comisii”, a spus Liviu Odagiu, președintele CSM.

*Cotidianul a încercat să obțină puncte de vedere și de la Lia Savonea, președinta ÎCCJ, și Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, însă aceștia nu au răspuns până la momentul publicării acestui material

Liviu Odagiu: CSM nu a fost consultat în procesul de elaborare a noii proceduri

UPDATE 4 septembrie 2026, 13.35: Ulterior publicării articolului, Liviu Odagiu, președintele CSM, a revenit cu precizări suplimentare pe care le publicăm integral mai jos.

„Procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un mecanism instituțional de o importanță deosebită, având în vedere atât nivelul jurisdicției europene pentru care se realizează desemnarea, cât și responsabilitatea pe care statul român și-o asumă prin formularea unei asemenea propuneri.

Guvernul a aprobat recent o nouă procedură de selecție, diferită sub anumite aspecte de cea utilizată cu ocazia procedurii anterioare de desemnare.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost consultat în procesul de elaborare a acestei noi proceduri și, în consecință, nu cunoaște considerentele care au determinat modificarea mecanismului anterior ori evaluările instituționale care au stat la baza opțiunilor adoptate.

Din perspectiva rolului constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii și a legăturii directe a acestei proceduri cu exercitarea unei funcții jurisdicționale la nivelul Uniunii Europene, participarea instituțiilor reprezentative ale autorității judecătorești la un asemenea proces ar fi fost de natură să asigure o perspectivă instituțională cât mai largă asupra procedurii selecției.

Desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la CJUE nu reprezintă o procedură administrativă obișnuită, ci una care angajează statul român în raporturile sale instituționale la nivelul Uniunii Europene.

Tocmai această dimensiune instituțională justifică o atenție deosebită asupra modului în care sunt stabilite și modificate regulile aplicabile desemnării candidatului României”, a transmis șeful CSM, într-o reacție pentru Cotidianul.