EXCLUSIV Robert Schwartz, șeful SRR, prima reacție după ce CCR l-a lăsat fără postul de PDG

Robert Schwartz, șeful Societatății Române de Radiodifuziune (SRR), votat de Parlament la propunerea USR, își va pierde mandatul de Președinte Director General (PDG) ca urmare a sesizării AUR la Curtea Constituțională de neconstituționalitate privind nerespectarea ponderii parlamentare în numirea Consiliului de Administrație (CA) al SRR.

Într-un punct de vedere pentru Cotidianul, Robert Schwartz nu a dorit să comenteze decizia Curții Constituționale.

„Așa cum nu am comentat decizia CCR nici atunci când a fost luată (29.04.), așa nu am ce comenta nici acum, după publicarea ei. Vă recomand să citiți și să prezentați publicului – pentru echidistanță – și opinia separată, publicată în Monitorul Oficial din 4.09.26.

Pentru bunăstarea media publice ar fi de dorit ca European Media Freedom Act (EMFA) să fie aplicat și în România, în mod special art. 5”, a transmis redacției Cotidianul, Robert Schwartz.

Ce scrie în art. 5 din European Media Freedom Act

„(1) Statele membre se asigură că furnizorii de servicii publice de media sunt independenți din punct de vedere editorial și funcțional și furnizează, în mod imparțial, o pluralitate de informații și opinii publicului lor, în conformitate cu misiunea lor de serviciu public, astfel cum este definită la nivel național, în conformitate cu Protocolul nr. 29.

(2) Statele membre se asigură că procedurile de numire și demitere a șefului conducerii sau a membrilor consiliului de administrație al furnizorilor de servicii publice de media vizează garantarea independenței furnizorilor de servicii publice de media.

Șeful conducerii sau membrii consiliului de administrație ai furnizorilor de servicii publice de media sunt numiți pe baza unor proceduri transparente, deschise, eficiente și nediscriminatorii și a unor criterii transparente, obiective, nediscriminatorii și proporționale stabilite în prealabil la nivel național. Durata mandatului lor trebuie să fie suficientă pentru independența efectivă a furnizorilor de servicii publice de media.

„Deciziile de demitere înainte de sfârșitul mandatului trebuie justificate corespunzător”

Deciziile de demitere a șefului conducerii sau a membrilor consiliului de administrație al furnizorilor de servicii publice de media înainte de sfârșitul mandatului lor trebuie să fie justificate în mod corespunzător, pot fi luate doar în mod excepțional în cazul în care aceștia nu mai îndeplinesc condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor lor conform criteriilor stabilite în prealabil la nivel național, trebuie să fie supuse notificării prealabile a persoanelor în cauză și trebuie să includă posibilitatea unei căi de atac jurisdicționale.

(3) Statele membre se asigură că procedurile de finanțare pentru furnizorii de servicii publice de media se bazează pe criterii transparente și obiective stabilite în prealabil. Aceste proceduri de finanțare garantează că furnizorii de servicii publice de media dispun de resurse financiare adecvate, sustenabile și previzibile, corespunzătoare îndeplinirii misiunii lor de serviciu public și capacității de dezvoltare în cadrul acesteia. Aceste resurse financiare sunt astfel concepute încât să fie protejată independența editorială a furnizorilor de servicii publice de media.

(4) Statele membre desemnează una sau mai multe autorități sau organisme independente sau instituie mecanisme libere de influența politică a guvernelor pentru a monitoriza aplicarea alineatelor (1), (2) și (3). Rezultatele acestei monitorizări se pun la dispoziția publicului”, potrivit Media Freedom Act (art.5).

Ce spune opinia separată a judecătoarei Iulia Scîntei

Judecătoarea Iulia Scîntei a avut o opinie separată față de soluția adoptată cu majoritate de voturi de Curtea Constituțională.

Iulia Scîntei susține că „criteriul configurației politice a fost respectat în procedura parlamentară întrucât distribuția reprezentării politice rezultată din alegeri este reflectată în Parlament, procedural, prin grupurile parlamentare rezultate în urma votului înregistrat la alegerile generale, respectiv de grupurile PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS și POT, la care se adaugă grupul parlamentar al minorităților naționale”.

„Nicio prevedere legală sau regulamentară nu prevede rotunjirea obligatorie a resturilor de fracție egale sau mai mari de 0,50 zecimale, prin urmare grupului AUR, având o cotă de 1,5552 locuri, nu i se putea repartiza printr-o rotunjire forțată, neprevăzută de lege ori de regulament, și în afara cadrului politic de negociere dintre grupurile parlamentare, un loc în plus de membru titular și un loc în plus de supleant”, se mai arată în opinia separată semnată de Iulia Scîntei.

Decizia CCR. Robert Schwartz și Adriana Săftoiu își pierd funcțiile

Curtea a stabilit cu majoritate de voturi că actele de numire efectuate de Parlament privind componența Consiliilor de administrație ale SRR și SRTV „își încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”.

Astfel, spune Curtea, Parlamentul ar urma să facă noi numiri, inclusiv la șefia celor două instituții.

Astfel, Adriana Săftoiu și Robert Schwartz, care ocupau funcțiile de președinți-directori generali în cele două societăți, își vor pierde posturile, urmând ca Parlamentul să facă o nouă numire, cu respectarea art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994, numai după ce vor fi numite alte CA-uri ale celor două societăți.

Reamintim că, Parlamentul a dat votul pentru membrii din Consiliile de administrație din TVR și Radio România pe 18 noiembrie 2025, iar decizia de neconstituționalitate a venit pe 29 aprilie 2026. Pe 3 septembrie 2026 a venit și motivarea CCR care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 4 septembrie.