Familia Regală celebrează 160 de ani de la adoptarea primei Constituții democratice a României

La 1 iulie 1866 a intrat în vigoare prima Constituție a României. Acest act esențial a oferit oficial numele țării noastre în dreptul internațional. Avocatul Ioan-Luca Vlad explică însemnătatea profundă a acestui moment pentru parcursul nostru european. Elitele pașoptiste au ales atunci drept model Constituția Belgiei din 1831. Aceasta era considerată cea mai liberală lege fundamentală din întreaga Europă a acelui secol.

Alegerea a demonstrat deschiderea liderilor români către valorile occidentale. Totodată, actul a consolidat unirea realizată anterior sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Principele Carol I a promulgat textul dintr-o poziție solidă de suveran pre-constituțional. Documentul a ignorat complet tratatele internaționale care impuneau vasalitatea față de Imperiul Otoman. Din acest motiv, actul a fost o veritabilă capodoperă de sfidare diplomatică prin tăcere.

Libertatea presei și introducerea controlului de constituționalitate

Constituția de la 1866 a adus reforme profund avangardiste pentru societatea românească. Ea a abolit pedeapsa cu moartea pe timp de pace. De asemenea, textul a garantat caracterul sacru al proprietății private. Un pilon central al democrației l-a reprezentat libertatea absolută a presei. Articolul 24 interzicea explicit cenzura prealabilă sau depunerea de cauțiuni bănești de către editori.

Toate delictele de presă erau judecate exclusiv de curțile cu juri. Acest sistem independent a protejat condeie celebre precum cele ale lui Mihai Eminescu sau Ion Luca Caragiale. Justiția română a devenit rapid una dintre cele mai progresiste de pe continent. Mai târziu, Înalta Curte de Casație și Justiție a primit dreptul de a decide constituționalitatea legilor. Acest mecanism modern s-a născut din curajul magistraților în celebrul proces al Societății de Tramvaie București.

Monarhia ca soluție pentru stabilitatea instituțională a prezentului

Evoluția democratică a fost însă întreruptă brutal în anul 1938 de către Carol al II-lea. Regimul comunist a distrus ulterior întreaga tradiție instituțională clădită cu efort dincolo de Dunăre. După Revoluția din 1989, noile autorități au preferat să construiască un sistem constituțional complet de la zero. Ele au refuzat revenirea firească la textul democratic interbelic din anul 1923.

Analiza distribuită de Familia Regală evidențiază o lacună majoră a sistemului republican actual. În prezent, fiecare putere a statului încearcă să devină un jucător politic activ. Acest fenomen este extrem de coroziv pentru stabilitatea instituțiilor publice din România.

„Lipsa Coroanei nu trebuie considerată o lacună doar ca element simbolic, ci pentru ceea ce sustrage uneltelor constituţionale: o instituţie permanentă, exceptată de la presiunea politică directă sau indirectă, neutră, independentă, flexibilă […] demnă, reprezentativă pe plan internaţional, şi unificatoare”, explică avocatul Ioan-Luca Vlad în textul citat.

Nicio instituție actuală nu reunește toate aceste calități esențiale pentru echilibrul puterilor. Președintele nu este permanent și nici unificator, iar Parlamentul este profund politizat. În schimb, Coroana rămâne prezentă și pregătită să își asume un rol modern în societate. Integrarea ei constituțională depinde doar de viziunea și de patriotismul juriștilor din viitor.

CITEȘTE ȘI:

Principele Radu a vizitat Colegiul Militar din Chișinău