„Fără diplomă în drept. Necăsătorită. Fără penis.” Ilse Aigner, prima femeie care ar putea deveni președintele Germaniei

Germania a avut 12 președinți de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, toți bărbați. Pentru prima dată, republica federală este pe punctul de a avea o femeie șef de stat. Însă Ilse Aigner, candidata principală pentru acest post, este neobișnuită în mai multe privințe.

„Fără diplomă în drept. Fără căsătorie. Fără penis”, așa a scris ziarul de stânga Taz săptămâna aceasta – o evaluare ironică și directă a rupturii cu istoria pe care o reprezintă bavareza de 61 de ani, supraviețuitoare a două diagnostice diferite de cancer, la 17 și 41 de ani, și specializată în inginerie aeronautică.

 „Cu suflet și minte”. Ilse Aigner își propune să elimine divizarea societății

În calitate de președinte federal, Ilse Aigner intenționează să acționeze „cu inima și cu mintea” pentru a combate divizarea tot mai accentuată a societății, în cazul în care va fi aleasă să conducă țara.

Președintă a Parlamentului landului Bavaria, Ilse Aigner a declarat, în urma nominalizării sale de către Comitetul Executiv al CDU, că dorește să fie un candidat care reprezintă un „centru puternic” și să contribuie la reducerea decalajelor, scrie deutschland.de.

Susținută de parlamentari din toate sectoarele politice, bavareza Ilse Aigner oferă o abordabilitate și o căldură care îi lipsesc cancelarului.

Chiar Friedrich Merz, cancelarul creștin-democrat (CDU) al Germaniei, a propus-o pe Aigner  săptămâna aceasta, pentru cea mai înaltă funcție în stat, după luni de speculații, spunând că este „timpul potrivit” ca o femeie să preia acest rol.

Dacă va fi aleasă în ianuarie, Aigner îi va succeda lui Frank-Walter Steinmeier într-un rol în mare parte ceremonial, dar totuși cea mai înaltă funcție statală a Germaniei.

Și, întrucât are sprijinul nu doar al CDU-ului lui Merz, ci și al partenerilor săi social-democrați și al Verzilor din opoziție, puține lucruri îi stau în cale.

Prezentator TV, și-a tatuat numele ei pe braț

Unii sunt încântați. Jörg Thadeusz, un scriitor liberal și prezentator TV popular, cu o înclinație pentru satiră, și-a dus entuziasmul pentru Aigner atât de departe încât și-a tatuat numele Ilse pe brațul stâng superior, relatează The Guardian.

Fotografiile cu el dezvăluind tatuajul la televizor săptămâna aceasta au făcut furori în presă, mass-media vorbind despre Aigner-Welle (valul Aigner) pentru a descrie valul neașteptat de entuziasm pentru bavareza catolică – cel puțin în rândul clasei politice.

Jörg Thadeuzs, care are aproape 50 de ani și este chel, își ridică mâneca tricoului negru pentru a arăta numele Ilse tatuat cu litere negre pe umăr.

Spre deosebire de populiștii de extremă dreapta care polarizau țara cu cererile lor pentru „Deutschland First”, a spus el, Aigner a îmbrățișat o formă de Heimat (patrie) care nu era „nici folclor, nici un strigăt de luptă politic”.

Alice Weidel (AfD): Nu respectă manierele democratice

Nu toată lumea îi împărtășește entuziasmul. Relația lui Aigner cu partidul populist Alternative für Deutschland, cea mai mare forță de opoziție din Bundestag, a început dificil săptămâna aceasta, după ce ea a respins cererea lor de a se prezenta drept candidată.

Alice Weidel, co-liderul AfD și cea mai proeminentă femeie din politica germană, a acuzat-o pe Aigner că nu respectă „cultura și manierele democratice”, precum și „milioanele de alegători pe care îi reprezentăm”.

Deși a deținut o funcție în cabinet, ca ministru al agriculturii între 2008 și 2013 sub conducerea Angelei Merkel, Aigner nu este un nume cunoscut. A început să lucreze în politica locală în urmă cu 30 de ani și a intrat în Bundestag în 1998.

În loc de diploma obligatorie în drept, de obicei obligatorie, are o calificare profesională de inginer electrician cu specializare în fabricarea de elicoptere, meseria ei înainte de a intra în politică.

„Ar fi primul șef de stat al Republicii Federale Germania care ar putea repara personal un elicopter guvernamental”, a glumit Thadeusz săptămâna aceasta.

În discursul său de nominalizare din această săptămână, Aigner a declarat că speră să-i inspire pe germanii ambițioși.

Cancer de măduva spinării la 17 și cancer tiroidian la 40 de ani

Aigner a vorbit deschis despre cum a supraviețuit după două diagnostice de cancer – unul la măduva spinării când avea 17 ani și unul de cancer tiroidian la 40 de ani, când era ministru – spunând că acestea i-au oferit o perspectivă ca politiciană.

Acum sărbătorită de Uniunea Creștin-Socială (CSU), partidul bavarez soră cu CDU, ea s-a chinuit cândva să fie recunoscută.

Încercările sale de la începutul anilor ’90, la vârsta de 27 de ani, de a deveni primar al orașului ei natal, Feldkirchen-Westerham, la sud-est de München, au eșuat pentru că era necăsătorită, ceea ce partidul ultraconservatorilor a considerat „o condiție prea neclară” și o făcea nepotrivită pentru a servi.

Ea încă locuiește în Feldkirchen-Westerham, un oraș bavarez cu 10.000 de locuitori, unde părinții ei dețineau un magazin de electronice.

Sub același acoperiș cu trei generații ale familiei într-o casă din anii ’70

Acolo împarte o casă într-o proprietate din anii 1970, trăind sub același acoperiș cu trei generații ale familiei sale, inclusiv cele trei surori mai mari și copiii acestora.

Localnicii o numesc cu afecțiune „die Ilse ” (Ilse a noastră) și o descriu ca fiind o participantă regulată la sărbătorile orașului. De obicei, merge cu bicicleta, „fie la măcelar și brutărie, fie la deschiderea unui nou parc eolian”, a spus un locuitor.

Pentru Merz, șansa de a susține prima președinție feminină este o șansă de a renunța la reputația sa de Frauenfeind (misogin), o imagine care datează parțial din rivalitatea sa de decenii cu Merkel, dar care a fost subliniată într-o oarecare măsură de stilul său de conducere în funcție.

Într-un editorial publicat săptămâna aceasta, Münchner Merkur a remarcat că punctele forte ale lui Aigner completează perfect deficiențele cancelarului: „Abordarea ei compensează ceea ce îi lipsește lui Merz: accesibilitate, popularitate, o căldură care poate absorbi efectele polarizării.”

Merkel era considerată o femeie puternică, deschizătoare de drumuri, nu doar în Germania, ci în întreaga lume. Acasă era numită „Mutti” – un termen folosit atât ca afecțiune, cât și cu condescendență pentru a descrie raportul său matern cu țara. La cinci ani de la plecarea sa de pe scena politică, comentatoarele feministe speră că Aigner ar putea fi un impuls simbolic.

Empatică și cu picioarele pe pământ

„A sosit momentul potrivit pentru o femeie. Avem o subreprezentare a femeilor în societate, în politică, în afaceri și este momentul ca o femeie să ocupe această înaltă funcție din țară. Mă bucur foarte mult de asta”, a declarat Britta Hasselmann, o importantă deputată ecologistă, într-un interviu acordat unui podcast săptămâna aceasta.

Dar și mai important, a subliniat Hasselmann, a fost măsura în care Aigner ar putea uni o țară profund divizată de rupturi ideologice și tensiuni economice, unde extremiștii se află la baza centrului politic.

Președinția avea nevoie de cineva „care poate uni oamenii, mai ales în vremuri atât de polarizate, care este empatică, cu picioarele pe pământ și care încearcă să transmită un semnal puternic că un teren comun este apreciat într-o democrație. Și cred că este capabilă de asta”, a spus Hasselmann.