Parlamentul României a votat înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru verificarea fenomenului migrației și analiza situației lucrătorilor străini din țară. Propunerea, inițiată de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), urmărește auditarea riguroasă a mecanismelor de control instituțional, evaluarea riscurilor sanitare și prevenirea pătrunderii rețelelor de criminalitate organizată pe teritoriul național.
Parlamentul aprobă comisia de anchetă privind migrația, la inițiativa AUR
Potrivit unui comunicat oficial emis de partidul AUR, plenul reunit al Parlamentului a aprobat înființarea unei comisii speciale de anchetă dedicate verificării fenomenului migrației și a condițiilor în care lucrătorii străini își desfășoară activitatea în România. Propunerea legislativă vine în contextul unei creșteri accentuate a numărului de cetățeni proveniți din afara spațiului Uniunii Europene care obțin vize de muncă pe teritoriul național. Principala misiune a acestei structuri parlamentare este de a analiza în profunzime modul în care autoritățile române gestionează fluxurile migratorii, respectarea normelor legale de ședere și eficiența mecanismelor actuale de control și verificare.
Inițiatorii proiectului subliniază necesitatea unei strategii naționale preventive, capabile să evite vulnerabilitățile majore de securitate și sociale observate în ultimii ani în alte state membre ale Uniunii Europene. Conducerea acestei comisii de anchetă îi va reveni deputatului AUR Valeriu Munteanu, desemnat în funcția de președinte al corpului parlamentar de verificare.
Valeriu Munteanu avertizează: „România trebuie să învețe din eșecurile Europei”
Deputatul Valeriu Munteanu a atras atenția asupra experienței altor țări europene care se confruntă în prezent cu dezechilibre majore din cauza lipsei unor politici riguroase de integrare și monitorizare. În viziunea parlamentarului, lipsa de fermitate a autorităților poate conduce rapid la pierderea controlului asupra siguranței comunităților locale.
CITEȘTE ȘI:
„Nu e rasism, e vorba despre diferențe incompatibile între societăți”. Răspunsul AUR la întrebarea Cotidianul despre diferența dintre discursul lui Alice Weidel despre români și cel al lui Dan Tanasă despre livratori
„Europa plătește astăzi prețul unor decenii de politici migratorii incoerente, al controalelor insuficiente și al incapacității unor guverne de a asigura respectarea legii și integrarea celor primiți pe teritoriul lor. În marile orașe europene, de la Paris și Bruxelles până la Berlin, Londra sau Stockholm, există cartiere afectate de criminalitate organizată, trafic de droguri, violențe stradale și conflicte între grupări infracționale. În unele comunități, oamenii trăiesc cu sentimentul că autoritățile au pierdut controlul asupra siguranței cotidiene. Violurile, tâlhăriile, agresiunile și recrutarea tinerilor de către rețelele criminale sunt realități care trebuie combătute fără ezitare, indiferent de cetățenia sau originea autorilor”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.
Oficialul a susținut că România nu își poate permite să adopte o poziție pasivă și trebuie să intervină proactiv pentru asigurarea ordinii publice. „România trebuie să învețe din aceste eșecuri. Nu avem dreptul să așteptăm apariția unor probleme de securitate de aceeași amploare pentru a începe să acționăm”, a adăugat președintele nou-înființatei comisii parlamentare.
Vulnerabilitățile de securitate și criminalitatea transfrontalieră
În justificarea necesității anchetei parlamentare, AUR invocă o serie de anchete recente derulate de organele de urmărire penală din România, care arată implicarea unor cetățeni străini în activități ilegale extrem de grave. Creșterea rapidă a contingentei de muncitori non-UE a fost însoțită, conform reprezentanților partidului, de apariția unor structuri infracționale periculoase.
Un exemplu adus în prim-plan îl constituie operațiunea desfășurată de DIICOT în iunie 2026, când procurorii au destructurat în București și județul Ilfov o rețea de trafic de droguri alcătuită din cetățeni srilankezi, nouă dintre aceștia fiind arestați preventiv. De asemenea, anchetele judiciare derulate în ultimul an au scos la iveală rețele transfrontaliere specializate în traficul ilegal de migranți, precum și cazuri dramatice de exploatare prin muncă a unor cetățeni din spațiul asiatic, supuși la abuzuri fizice, violențe și lipsire ilegală de libertate.
Dimensiunea sanitară a imigrației și creșterea solicitărilor de reîntregire a familiei
Pe lângă riscurile legate de infracționalitate, comisia de anchetă va investiga îndeaproape și componenta sanitară și epidemiologică asociată migrației. Reprezentanții AUR susțin că statul trebuie să garanteze un sistem riguros de supraveghere medicală pentru toți cetățenii străini care intră pe teritoriul țării, prevenind răspândirea unor afecțiuni infecțioase rare sau dispărute de pe teritoriul național.
Un semnal de alarmă a fost tras în legătură cu evenimentele din decembrie 2025, când la Cluj-Napoca au fost diagnosticate și confirmate două cazuri de lepră la tinere imigrante din Asia, angajate ale unui salon SPA. Acest caz a reliefat necesitatea unei cooperări interinstituționale mult mai strânse între structurile Inspectoratului General pentru Imigrări și direcțiile de sănătate publică.
În plus, datele oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări arată o tendință de dublare a cererilor de reîntregire a familiei în mai multe județe ale țării, formulate preponderent de lucrători provenind din Nepal, Sri Lanka și India. Conform AUR, aceste date indică trecerea de la o imigrație temporară de muncă la un fenomen de imigrare în masă, fapt ce impune o auditare completă a capacității de absorbție și control a statului român.
Prioritățile comisiei parlamentare de anchetă
Adoptarea hotărârii parlamentare deschide calea unei verificări detaliate a activității instituțiilor publice cu atribuții în domeniul siguranței naționale, muncii și sănătății. Comisia condusă de Valeriu Munteanu își propune să formuleze recomandări legislative clare pentru:
- Prevenirea migrației ilegale și securizarea frontierelor
- Întărirea controalelor la frontieră și în interiorul țării
- Eficientizarea procedurilor de repatriere sau sancționare a celor care încalcă legea
Respectarea ordinii de drept, protejarea cetățenilor români și responsabilitatea instituțională rămân, potrivit inițiatorilor, pilonii centrali ai acestui demers.