Fost vicepremier, reținut pentru abuz în serviciu

Stare de urgență în R. Moldova după atacurile Rusiei

Premierul moldovean Alexandru Munteanu a mers marți seară în Parlament pentru a cere instituirea stării de urgență pentru 60 de zile în energetică, relatează DW.com.

După otrăvirea Nistrului din care beau apă 90% dintre cetățenii Republicii Moldova, Rusia a atacat noaptea trecută principala linie electrică ce asigură Moldova cu energie. Linia electrică Isaccea-Vulcănești (de 400 kilovolți), prin care Republica Moldova cumpără curent din România și UE a fost deteriorată în noaptea de luni spre marți ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Linia intersectează în câteva puncte teritoriul ucrainean. Noua linie Isaccea-Vulcănești-Chișinău (care nu intersectează Ucraina) încă nu a fost dată în exploatare. Lucrările la stația Chișinău, care conectează această linie strategică, ar urma să se încheie abia în luna mai. În acest moment, Republica Moldova importă energie electrică din România în regim insular prin alte patru linii cu puterea de 110 kilovolți fiecare. Vara trecută, Chișinăul a avut intuiția să repare și să testeze aceste linii, care nu mai fuseseră folosite de peste 35 de ani. Aceste patru linii au salvat Republica Moldova și în timpul blackoutului din 31 ianuarie 2026, când sistemul energetic ucrainean a cedat din nou.

Acestea nu pot asigura însă întregul necesar de energie al Republicii Moldova în orele cu consum maxim. Soluția salvatoare pe timp de zi sunt regenerabilele. Noaptea, centralele termoelectrice de la Chișinău și Bălți vor compensa o parte din deficit, dar cantitatea de energie rămâne oricum insuficientă. Autoritățile cheamă insistent cetățenii să economisească energia.

Moldova acuză Rusia de „crimă de război” după deconectarea principalei sale linii electrice către Europa

Autoritățile moldovene au făcut apel la un consum rațional de energie electrică, după un nou atac rusesc în Ucraina în seara de 23 martie, care a dus la deconectarea principalei linii electrice de înaltă tensiune pentru importul curentului din România, Isaccea – Vulcănești. R. Moldova acoperă din importuri mai mult de jumătate din consum, relatează Europa Liberă.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a informat pe 24 martie că operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica a recurs pe parcursul nopții la rute alternative de alimentare, inclusiv cele patru linii de interconexiune de 110kV dintre România și R. Moldova.

„Linia Electrică Aeriană Isaccea – Vulcănești rămâne in continuare deconectată, iar procesul de inspectare continuă”, a scris Junghietu într-o postare online.

Președinta Maia Sandu a spus într-o postare separată că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina, care au „deconectat legătura electrică principală a Moldovei cu Europa, reprezintă „o crimă de război” și „un atac împotriva noastră, a tuturor”.

Lucrările de reabilitare la Linia Isaccea – Vulcănești ar putea dura circa o săptămână. Precizările ministrului Energiei în Parlament

Lucrările de reabilitare la infrastructura Liniei electrice Isaccea-Vulcănești, care a fost deconectată în urma bombardamentelor rusești în Ucraina, ar urma să dureze circa o săptămână. Precizările au fost făcute, în Parlament, de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în timpul examinării propunerii privind instituirea stării de urgență, informează MOLDPRES.

Ministrul Dorin Junghietu a subliniat că durata lucrărilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de acțiunile de deminare necesare și de eventualitatea unor noi atacuri rusești în regiune.

„După finalizarea lucrărilor de deminare în zona pilonului, estimăm  la moment între cinci și șapte zile, dar totul depinde și de lipsa atacurilor suplimentare și de finalizarea lucrărilor de deminare”, a precizat ministrul Junghietu.

Dorin Junghietu a explicat că Linia Isaccea – Vulcănești are o lungime totală de 52 de kilometri, traversând teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și României.

Cum se alimentează Republica Moldova cu energie electrică și de ce mai puțin de 20 km de linie pot pune în pericol întreg sistemul

De fiecare dată când vorbim despre securitatea energetică a Republicii Moldova, pare un subiect tehnic, abstract și îndepărtat de viața de zi cu zi, relatează Moldova1. În realitate, însă, sistemul pe care ne bazăm este mult mai fragil decât pare și depinde, în continuare, de infrastructura aflată în afara controlului țării. Criza provocată de bombardamentele rusești din 23 martie a demonstrat acest lucru cât se poate de clar: nu este nevoie de o pană generală de producție sau de lipsa energiei, ci doar de avarierea unei singure linii de transport pentru ca întregul echilibru să fie pus sub semnul întrebării.

În mod normal, cea mai mare parte a energiei importate din România ajunge în Republica Moldova pe traseul Isaccea-Vulcănești-Centrala de la Cuciurgan (MGRES)-Chișinău. Această rută, care traversează inclusiv teritorii aflate în afara controlului constituțional al autorităților de la Chișinău sau zone expuse riscurilor de securitate, rămâne esențială pentru alimentarea întregii țări. Tocmai de aceea, atunci când segmentul Isaccea-Vulcănești a fost scos din funcțiune în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina, efectele s-au resimțit imediat în întreg sistemul.

Avertismentul experților: Soluțiile lente ne lasă vulnerabili în fața crizei energetice

În timp ce autoritățile caută soluții rapide pentru a proteja populația de efectele crizei energetice, experții avertizează că problemele sunt mult mai profunde, relatează TVR Moldova. Refacerea infrastructurii este întârziată, consumul e în creștere și lipsesc capacitățile reale de stocare a energiei. Pe fundalul problemelor regionale, inclusiv atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, adevărata provocare abia urmează. Expertii cred că această criză riscă să fie nu doar energetică, ci și un nou teren de confruntare politică.

În opinia unor experți în energetică, starea de urgență are scopul de a proteja populația, astfel încât să nu resimtă criza energetică. În caz de necesitate, autoritățile ar putea deconecta temporar unii agenți economici, și pot flexibiliza regulile de achiziție pentru a asigura alimentarea cu electricitate.

EUGEN MURAVSCHI, expert, Wachdog: Pentru o siguranță reală, avem nevoie și de liniile Strășeni-Gutinaș și Bălți-Suceava. Dacă acestea ar fi existat astăzi, nu am fi avut acum niciun fel de criză sau urgență. Guvernul trebuie să învețe din experiența liniei Vulcănești-Chișinău pentru a se asigura că la celelalte două nu vom avea întîrzieri de jumătate de an. Avem nevoie de contracte transparente, cu termeni clari de execuție și penalități pentru întîrziere. Nu vorbim de achiziții publice ordinare, ci securitatea țării și a fiecărui cetățean.

Foametea organizată în 1946-1947 va fi recunoscută prin lege

O lege privind comemorarea victimelor foametei organizate de către regimul sovietic de ocupație în anii 1946–1947, elaborată de Consiliul Memoriei și promovată de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, se află într-un stadiu avansat și urmează să treacă ultimele avizări interministeriale. Autoritățile de la Chișinău mizează pe adoptarea acesteia în luna aprilie de către Parlamentul Republicii Moldova, relatează RadioChișinău. Actul normativ ar urma să recunoască oficial atrocitățile comise în perioada foametei din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și să interzică negarea acestora. La fel, legea vine să oblige autoritățile să pună la dispoziție actele care au legătură cu organizarea foametei, transmite Radio Chișinău.

Anunțul a fost făcut marți, la Parlamentul European, de secretarul de Stat la Ministerul Culturii Corneliu Cirimpei,  în cadrul inaugurării expoziției „Marea Foamete în Moldova Sovietică, 1946–1947: Făptași, Victime și Amploare”, organizată de europarlamentarul Eugen Tomac în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova.

Fostul vicepremier Victor Osipov, reținut de PCCOCS fiind bănuit de abuz de serviciu

Fostul vicepremier pentru reintegrare în Guvernul Filat, Gaburici și Streleț și fost manager de campanie electorală a democraților în 2014, Victor Osipov, a fost reținut de oamenii legii marți, 24 martie, spun sursele ZdG. Acesta este bănuit de abuz de serviciu.

PCCOCS a confirmat pentru ZdG reținerea lui Osipov, menționând că acesta a fost reținut în același dosar în care a fost tot marți reținut fostul deputat PDM, Vladimir Andronachi: „Pe linga fostul deputat din Legislativul care-și încheiase mandatul în 2019, procurorii PCCOCS au reținut în același dosar și un fost vicepremier din aceeași perioadă, cu statut de învinuit pentru abuz de serviciu”.

Criza motorinei lovește agricultura: fermierii din nordul țării, în pragul blocajului

Situația din agricultură devine tot mai dificilă, pe fondul scumpirii accentuate și al lipsei de motorină. Fermierii din mai multe raioane ale țării spun că nu mai fac față costurilor, iar lucrările de primăvară sunt puse sub semnul întrebării, relatează tvn.md. În satul Cubolta, raionul Sîngerei, oamenii spun că aproape fiecare gospodărie depinde de tehnica agricolă pe bază de combustibil, însă prețurile actuale sunt greu de suportat.

IVAN FILIMONOV, locuitor al satului Cubolta, raionul Sîngerei: „În sat la noi, fiecare are motocultor și fiecare are niște tehnică pe motorină sau alt tip de combustibil, dar este scump, este Doamne ferește, nu știu cum să trăim. Rezerve nu-i, de unde, eu cumpăr când am nevoie, dar…, iaca acum am nevoie, trebuie de făcut grădina, dar nu am cu ce, motorina scumpă și nici nu-i, da.”

Avertisment oficial din Chișinău: tinerii din Republica Moldova ademeniți în universitățile din Rusia pentru a fi recrutați în armată

Moscova a deschis la Tiraspol un nou Centru Rus și recrutează tineri pentru universitățile rusești, spune ministrul Culturii de la Chișinău, citat de RFI. Cristian Jardan îi avertizează pe tineri să nu plece la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă, iar de acolo, pe front. Care este pericolul pentru tineri? Ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Autoritățile din Republica Moldova au anunțat că vor închide în acest an Centrul Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Ca răspuns, Moscova a deschis unul la Tiraspol. Ministrul Culturii de peste Prut susține că prin intermediul respectivului Centru sunt recrutați tineri, chipurile, pentru universitățile din Rusia.

Cristian Jardan avertizează tinerii să nu meargă la studii în Rusia pentru că riscă să ajungă în armata rusă. Ministrul Culturii vorbește despre un fenomen răspândit acum în Federația Rusia și descris pe larg de presa de la Moscova.

O investigație publicată de jurnaliștii ruși de la Vajnâie istorii redă cu multe amănunte marea recrutare a studenților ruși.

Încă din decembrie anul trecut, în peste 100 de universități din Rusia a început o campanie a statului prin care tinerii sunt convinși ori chiar forțați să semneze contracte cu armata rusă.