Fotovoltaicii care au câștigat la ICSID vor să execute România în SUA. De ce nu și-au primit banii

România a pus deoparte 256 de milioane de lei pentru despăgubirile stabilite de ICSID. Plata este blocată până când Comisia Europeană decide dacă măsura respectă regulile UE privind ajutorul de stat.

Bianca Dumbraveanu - Redactor coordonator
Fotovoltaicii care au câștigat la ICSID vor să execute România în SUA. De ce nu și-au primit banii

România a pus deoparte 256 de milioane de lei pentru despăgubirile stabilite de ICSID. Plata este blocată până când Comisia Europeană decide dacă măsura respectă regulile UE privind ajutorul de stat.

Cei zece producători de energie fotovoltaică care au câștigat un proces împotriva României la ICSID încearcă acum să obțină executarea hotărârii în Statele Unite. Statul a alocat încă din 2024 aproximativ 256 de milioane de lei pentru despăgubiri, însă banii nu au ajuns la companii. Suma se află într-un cont special al Trezoreriei, iar plata depinde de o decizie a Comisiei Europene privind ajutorul de stat, potrivit Profit.ro.

Companiile au dat România în judecată la Curtea Federală a Districtului Columbia. Ele cer recunoașterea și punerea în executare a hotărârii arbitrale pronunțate de ICSID în februarie 2024. Tribunalul arbitral a obligat atunci România la plata unor despăgubiri de zeci de milioane de euro. La acestea se adaugă dobânzi, cheltuieli de apărare și costuri ale arbitrajului.

România a pus banii într-un cont special

Guvernul a aprobat, pe 30 mai 2024, suplimentarea limitei de credite bugetare pentru Ministerul Finanțelor. O zi mai târziu, în documentele ministerului apărea o plată de aproximativ 256 de milioane de lei pentru dosarul ICSID. Banii nu au fost însă transferați efectiv către companii. Ministerul Finanțelor i-a depus într-un cont cu afectațiune specială deschis la Trezoreria București.

Ministerul a explicat că suma de 256.020.536,28 lei reprezenta echivalentul despăgubirilor, costurilor și cheltuielilor stabilite prin hotărârea arbitrală.

Situația este legată de legislația adoptată de Parlament în 2015, prin care a fost aprobată OUG 77/2014. Actul normativ stabilește ce se întâmplă atunci când plata stabilită printr-o hotărâre judecătorească sau arbitrală ar putea reprezenta ajutor de stat.

În astfel de cazuri, executarea poate fi suspendată până când măsura este analizată de Comisia Europeană. Sumele pot fi depuse între timp într-un cont special, deschis pe numele creditorilor. România a notificat Comisia Europeană în legătură cu hotărârea ICSID. Autoritățile de la București au informat Bruxelles-ul și despre suma depusă în mai 2024.

Comisia Europeană verifică dacă despăgubirile sunt ajutor de stat

Banii pot ajunge la producătorii fotovoltaici doar dacă Bruxelles-ul stabilește că plata nu este ajutor de stat sau că un asemenea ajutor este compatibil cu piața internă.

Comisia Europeană a deschis, la sfârșitul lunii iulie, o investigație în acest caz. În evaluarea preliminară, Comisia consideră că hotărârea arbitrală și executarea sa ar putea constitui un ajutor de stat incompatibil cu regulile Uniunii Europene. Instituția europeană urmează să analizeze atât măsura, cât și compatibilitatea acesteia cu legislația UE.

Problema este legată și de regulile europene privind arbitrajele dintre investitori și state membre. Curtea de Justiție a UE a stabilit în mai multe decizii că anumite forme de arbitraj intra-UE sunt contrare dreptului european.

Dobânzile continuă să se adune

Potrivit companiilor care au câștigat arbitrajul, la 3 mai 2024 România datora peste 52 de milioane de euro. Dobânzile continuau să crească zilnic. În acest context, producătorii au apelat la instanța federală din Washington pentru a obține recunoașterea și executarea hotărârii ICSID.

România s-a retras între timp din Tratatul Cartei Energiei. Retragerea a avut loc pe 22 mai 2026 și va produce efecte începând cu 23 mai 2027.

Uniunea Europeană s-a retras, la rândul ei, din tratat, măsura intrând în vigoare în iunie 2025. Comisia susține că investitorii din UE își pot apăra drepturile în fața instanțelor naționale și europene, chiar dacă arbitrajul intra-UE nu mai este considerat o cale compatibilă cu legislația europeană.

CITEȘTE ȘI

Datorii de 47 milioane de lei în scandalul Roșia Montană. Firma executată de ANAF

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. ptr ca e.u. vrea ca fondurile sa ramana in e.u. ,nu sa mearga in afara e.u. ! politica ne-discriminatorie e doar de fatada in cazul non-e.u. (asa cum ideea de libertate e de fatada in SUA,iar multe state discriminate la calatorit/emigrat) SAU MAI ALES TARILOR DE MANA A-DOUA( pana la intrarea in schenghen au papusat Austria sa ne respinga aderarea, sa nu indeplinim nici conditiile de aderare la euro,sa nimicim economia=>falimet ,SA DEVENIM IMPORTATORI DE LA CINE TREBUIE,RAPORT MAI MULTE EXPORTURI=miliarde de euro DECAT EXPORTURI=milioanede euro )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.