Franța și Germania încearcă să salveze ce mai poate fi salvat

Un Consiliu al Miniştrilor din Germania și Franța, condus de către Emmanuel Macron şi Friedrich Merz urmează să se axeze vineri asupra apărării, în plină reînarmare europeană, în vederea afişării convergenţelor, de exemplu în privinţa disuasiunii nucleare, şi nu a divergenţelor, după eşecul proiectului unui avion comun, relatează AFP, citată de News.ro.

O alianță pusă la încercare

După peste șase decenii de cooperare franco-germană, Friedrich Merz și Emmanuel Macron s-au întâlnit la castelul din Augsburg unde, în 1962, Konrad Adenauer şi Charles de Gaulle se puneau de acord asupra unui tratat de prietenie franco-german, de la Elysée. Merz și Macron discută viitorul relației dintre cele două țări. Pe agendă se află competitivitatea, suveranitatea digitală, cooperarea nucleară și apărarea comună. Principalul obstacol rămâne eșecul proiectului avionului de luptă Future Combat Air System (FCAS), care a tensionat relațiile dintre Paris și Berlin.

Franța a criticat modul în care Germania a comunicat retragerea din proiect, însă liderii încearcă să păstreze cooperarea în domenii precum dronele, apărarea antirachetă și comunicațiile militare.

„În ciuda eșecului FCAS, pe care îl regret profund: nu trebuie să rămânem blocați aici”, a spus Macron.

Cei doi aliați încearcă să demonstreze că parteneriatul franco-german poate continua, chiar dacă proiectele majore de armament au întâmpinat dificultăți.

Europa, prinsă între extrema dreaptă și reînarmarea Germaniei

Macron este îngrijorat că extrema dreaptă ar putea da următorul președinte al Franței – Marine Le Pen sau Jordan Bardella. In Germania, Alternativa pentru Germania ar putea ajunge la guvernare în landuri după alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Ce s-ar întâmpla dacă un guvern francez de extremă dreapta și eurosceptic ar controla singurele arme nucleare ale Uniunii Europene și ar anula proiectele comune cu partenerii? Și o Germanie care devine cea mai puternică forță militară convențională din Europa? „Vecinii noștri ar trebui să se simtă mai în siguranță atunci când Germania devine mai puternică”, a declarat Merz la o reuniune de la sfârșitul lunii iunie. Macron, aflat lânga el, este tocmai liniștit. Și nici vecinii polonezi ai Germaniei. Prezența SUA in Europa a ferit continentul vreme de decenii nu numai de amenințarea rusă, ci si de demonii propriei istorii.

Înarmarea în Germania: securitate pentru Europa sau motiv de neliniște la Paris și Varșovia?

Fostul cancelar Olaf Scholz a creat un fond special pentru înarmare de 100 de miliarde de euro. A renunțat la prevederea constituțională pentru limitarea îndatorării statului și astfel are noi resurse financiare sunt cheltuite pentru echipamente care nu sunt produse în Europa. Germania cumpără peste 30 de avioane de luptă americane F-35 și sistemul israelian Arrow-3 pentru apărarea spațiului aerian. Si poate cumpăra mult mai mult. Datoria publică a Germaniei este de 60% din PIB, în vreme ce datoria Franței a depășit PIB-ul. Cheltuielile de apărare ale Germaniei pentru 2026 se ridică la 124,7 miliarde de euro, în timp ce Franța, puternic îndatorată, poate aloca doar puțin peste jumătate din această sumă. Chiar dacă Merz afirmă că Berlinul se opune acțiunilor naționale unilaterale, reînarmarea masivă a Germaniei provoacă îngrijorări în Franța și din motive istorice.

Tancul european riscă să devină următoarea victimă

Acum, rămâne deschisă întrebarea privind viitorul proiectului comun de tancuri Main Ground Combat System (MGCS). Berlinul a transmis că Germania rămâne în continuare angajată în acest program, în timp ce Parisul păstrează o poziție mai vagă. Și aici se observă aceeași problemă: de fiecare dată când cooperarea ajunge la aspecte concrete, apar dificultăți. Listarea la bursă a producătorului franco-german de blindate KNDS, chiar în iulie, a fost anulată în ultimul moment. La fel ca Parisul și Berlinul intenționa să devină acționar pentru a menține un echilibru. În domeniul apărării, obiectivul este acum salvarea rapidă a ceea ce mai poate fi salvat.

Macron vrea viteză, Germania este prudentă

Pentru Macron, este fi ultima participare la Consiliul de Cooperare franco-german, înainte de încheierea mandatului său. Încearcă să accelereze proiectele europene de apărare. La reuniunea ”Coaliției de voință” de la Kiev, a anunțat că forța multinațională pentru Ucraina va începe în curând exerciții militare. Dar Merz rămâne prudent privind trimiterea de militari pentru o eventuală misiune de menținere a păcii.

Diferențele dintre Franța și Germania privind relația cu președintele american Donald Trump complică cooperarea europeană în domeniul apărării. Berlinul preferă o abordare de calmare a tensiunilor și păstrarea legăturii transatlantice, în timp ce Parisul susține de decenii o autonomie strategică mai mare față de SUA.

Dar neînțelegerile rămân. Merz spune: „Vom lucra în același timp la dezvoltarea propriilor sisteme europene și la amplasarea lor în Europa”. Însă Germania a anunțat cu vâteva zile înainte că va cumpăra rachete Tomahawk din Statele Unite.

Testul umbrelei nucleare franceze

Franța insistă pe o autonomie europeană mai mare. Macron a anunțat o alianța pentru apărare antirachetă care include Ucraina și alte nouă state europene. Ulterior, companii franceze și germane au prezentat consorțiul Bliksem-Exo, care intenționează să dezvolte un nou sistem începând din august. Printre participanți se află Airbus Defence and Space, MBDA Germania, Safran și Thales, unele implicate anterior și în proiectul eșuat FCAS.

Franța și-a construit propria forță nucleară pentru a evita dependența de protecția americană. Emmanuel Macron le-a propus partenerilor europeni să beneficieze de „umbrela” nucleară franceză. Recent, Macron și  Merz au convenit o colaborare mai strânsă, inclusiv în domeniul apărării nucleare și al exercițiilor militare comune. În toamnă, militari germani vor participa pentru prima dată la un exercițiu nuclear francez. Se adaugă colaborarea cu partenerii europeni pentru dezvoltarea unor rachete cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte militare aflate mult în interiorul teritoriului unui posibil adversar.