Fundamentul condiției de baron local

Puterea baronilor județeni se măsoară în conturile grase din bănci, în terenurile colecționate și numărul lor, iar persoanele obligate să-și depună declarațiile de avere și de interese și-au făcut de cap.

Pe măsură ce averile lor cresc exponențial, declarațiile sunt tot mai sărace. În schimb, „donațiile“ și „moștenirile“ picate din senin sunt tot mai multe. Nimeni nu mai verifică declarațiile depuse, nimeni nu le mai cere socoteală, iar procesele pentru averi nejustificate s-au redus.

Există însă „baroni de județ“ cu averi impresionante, care nu ezită să și le înșire în declarații publice, dar alții sunt mai discreți și preferă să-și țină averea la secret.

Mama lui Marian Oprișan e-n toate!

Marian Oprișan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, şi-a completat în declaraţia pe 2017 aceleaşi bunuri din anii trecuţi. Deși el este cunoscut ca baron peste baronii locali, Oprișan este și șeful Uniunii Consiliilor Județene din România. Oficial, are în continuare în proprietate 7.500 mp de teren agricol la Petreşti, două apartamente în Focşani, două credite scadente în 2020, în valoare de 34.500 euro, iar ca venituri, a încasat anul trecut, din indemnizaţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, suma de 59.837 lei. În continuare, pe numele său nu figurează niciun autoturism, dar nici megaconstrucţia de la Km 27, despre care a precizat că este proprietatea mamei sale. În fapt, Marian Oprișan „se ascunde“ în casa de la Balotești, care este înconjurată de un gard înalt de câțiva metri înălțime, ajungând, spune lumea, la peste doi metri. Orice tentativă de pătrundere a vreunui curios pe moșia Oprișan este oprită și de un grilaj montat în prelungirea celui de beton, cu vârfuri foarte ascuțite. Deși casa pare imensă, Oprișan spune că are doar 5 camere, dar din afară par să fie 5 case. Presa locală scrie că terenul pe care se întinde proprietatea baronului de Vrancea este a mamei sale, Lucia Gherardi. Are aproximativ 200 de metri lungime și vreo 40-50 m lățime în unele zone. Oprișan susține public că mama sa, acum pensionară, este cea care a construit casa. Lucia Gherardi este o fostă muncitoare la Fabrica de Confecții din Focșani. „Manechinul“, poreclă dată lui Marian Oprișan de pe vremea când „defila“ pe podiumul de modelling, deși era angajat ca operator pe calculator, a devenit prototipul baronului local îmbrăcat în Armani.

Marian Oprişan se numără printre cele 16 VIP-uri locale şi prietenii lor care deţin apartamente într-un bloc de lux din Capitală. Acesta se află pe strada Gheorghe Ionescu-Siseşti, care a devenit, începând cu 2012, locul unde Marian Oprişan, Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Elan Schwartzenberg sau Gabriel Strutinsky se puteau întâlni la o „ședință de bloc“. Clădirea din Băneasa are 25 de apartamente, iar autorizația de construire a fost obținută în 2010 de Radu Mazăre, Sorin Gabriel Strutinsky şi alţii. Proprietar de apartament în blocul din cartierul Băneasa este de fapt tot Lucia Gherarde, mama lui Marian Oprişan, care i-ar fi donat fiului său, în 2014, suma de 44.900 lei. În anul 2002, liderul PSD de la Vrancea a achiziţionat, tot pe pe numele mamei sale, şi o suprafaţă de teren în satul Petreşti.

Tişe și tranzacțiile sale imobiliare

Alin Tişe, în prezent președintele Consiliului Județean Cluj, a avut un parcurs lung de funcții publice. În 2004, el a fost consilier local pentru un an din partea PDL. În perioada noiembrie 2005 – octombrie 2007, Tişe a fost prefect al județului Cluj. Din noiembrie 2007 până în ianuarie 2008 a fost manager general al FC Universitatea Cluj, apoi președintele Consiliului Județean Cluj.

Pe când era prefect, Alin Tişe avea trei terenuri intravilane cumpărate în perioada 2002-2004. Avea și o casă de 110 metri pătrați cumpărată în 2002 și patru apartamente achiziționate în perioada 2003-2004. Soția lui avea cotă parte dintr-un apartament moștenit în 1994 de 30 de metri pătrați. Familia avea două mașini. În perioada 2004-2005, Tişe a vândut un apartament pentru 16.000 euro și acțiuni în valoare de 108.000 lei. În 2004, el încasa 1.800 lei de la Consiliul Local și peste 200.000 lei din activitățile de avocat. Au urmat doi ani prolifici. În perioada când era prefect, și-a deschis două conturi cu peste 40.000 lei și a concesionat un teren de 15 metri pătrați în Cluj-Napoca. Tot în 2005, de la Consiliul Local a mai încasat aproape 4.000 lei și peste 5.000 lei a primit pentru funcția de prefect. Din cabinetul de avocatură a încasat peste 77.000 lei, iar soția lui, din aceeași activitate, a câștigat peste 85.000 lei. În 2007 apar alte două conturi în declarație, care au fost deschise în perioada 2002-2003. Conturile încep să se înmulțească și să crească. În 2006, prefectul Alin Tişe a avut un salariu anual de peste 68.000 lei, circa 5.600 lei lunar, încasările din avocatură au fost de 134.000 lei, iar din chirii a mai câștigat aproape 900 euro și 16.000 lei. Alte 1.200 lei au venit dintr-o colaborare cu Universitatea „Dimitrie Cantemir“. În 2008, Alin Tişe devine președintele Consiliului Județean Cluj. În declarația de avere sunt menționate aceleași trei terenuri, dar pe lângă cele trei apartamente, mai apare și o casă în Cluj, dar și alte două apartamente, tot în Cluj-Napoca. Camelia Tişe și-a făcut un depozit, în 2008, de peste 88.000 lei și a achiziționat acțiuni de peste 40.000 lei. Familia Tişe a mai luat un credit în 2008 de 220.000 euro, pe un termen de 30 de ani. În 2007, Tişe a câștigat 83.000 lei de la Prefectura Cluj, aproape 7.000 lei lunar, și suma de 1.300 lei de la Secretariatul General al Guvernului, pentru activitatea de inspector guvernamental. Soția sa, Camelia Tişe, a câștigat din activități notariale peste 850.000 lei, în timp ce cabinetul de avocatură i-a adus 134.000 lei, iar alte 8.000 lei au fost încasate din chirii.

A urmat o perioadă de tranzacții imobiliare, vânzări de acțiuni și chiar propria firmă de avocatură. Domnul Tişe se pregătea pentru alegeri parlamentare. Oricum, grosul banilor era adus de soția sa, avocat și notar.

Conturile lui Tişe se umpleau, dar și împrumuturile de la bănci se înmulțeau. El făcea avere din împrumuturi bancare. În 2011, darul de la botezul fiului s-a ridicat și el la 85.000 euro, 2.000 dolari și 109.500 lei. În 2012, Tişe a devenit senator și a vândut mare parte din imobile. El a rămas cu un teren intravilan în Cluj-Napoca de 2.900 de metri pătrați, cu un apartament de 79 de metri pătrați cumpărat în 2004 și cu un altul cumpărat în 2008, de 113 metri pătrați. Restul au fost vândute și donate (unul dintre imobile) contra sumei de 107.000 euro. În 2013, Tişe a mai cumpărat un apartament de 136 de metri pătrați, la aceeași adresă la care avea unul cumpărat în 2008. În 2014, Tişe a vândut încă un teren cu 106.000 euro, un apartament cu 97.000 euro și a cumpărat pe datorie (162.000 euro) curtea clădirii în care avea cele două apartamente, de 616 metri pătrați. Ultima declarație de avere, din 2017, a senatorului Alin Tişe arată că are un apartament de 250 de metri pătrați, o casă de 280 de metri pătrați și două terenuri, unul de 982 de metri pătrați, altul de 524 metri pătrați. Valoarea bijuteriilor și a ceasurilor a crescut cu 1.000 euro, iar în conturi familia avea 77.000 euro și 65.000 lei. Datoriile rămase sunt de 200.000 lei, respectiv 140.000 euro, scadente în 2038 și în 2033.

Pentru modul în care Alin Tişe a implementat Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj, acesta este urmărit penal de procurori DNA. Proiectul a demarat în 2011, lucrările nu sunt gata, dar costurile au crescut de patru ori.

Șefii Capitalei și afacerile lor

Modelul organizatoric al Bucureștiului este diferit de al celorlalte județe. Deși există Consiliul Județean Ilfov, Consiliul General nu se subordonează acestuia. Astfel, se poate spune că președinții de ședință al Consiliului General al Municipiului București (CGMB) sunt sinonimi președinților de consilii județene. Ei sunt aleși la fiecare trei luni de membrii CGMB și contrasemnează toate documentele emise de aleșii locali.

Honorius Edward Adrian Circa a fost primul președinte de ședință PSD din Consiliul General al Municipiului București din mandatul Gabrielei Firea. El este avocat și are propriul său cabinet. La începutul mandatului din 2016, declara că deține un teren agricol în Buzău de 10 hectare, primit ca donație în 2003. Din anul 2000, Circa declară că a dobândit 50% dintr-o casă de locuit în București, pentru care are „contract de întreținere“. Suprafața casei este de 112,8 metri pătrați. Până în iunie 2016, Circa avea un autoturism Honda, cumpărat în leasing în 2008, era consilier local la Sectorul 3 și comisar la Garda de Mediu București. În toamna anului 2016, a devenit administrator public la Sectorul 3, dar a rămas și consilier general. După unii juriști, ar fi incompatibilitate, dar dacă prefectul Capitalei nu se sesizează, oamenii tac. În perioada iunie-decembrie 2016, Honorius Circa a mai primit ca donație un apartament în București.

Marian Orlando Culea este cel de-al doilea președinte de ședință, ales de PSD a doua oară. De peste un an, toate documentele emise de Consiliul General sunt contrasemnate de executorul judecătoresc Orlando Culea. Declarația sa de la începutul mandatului de consilier general este identică, doar încasările diferă. Culea susține că are un apartament în Ploiești, achiziționat în 2008. În 2015, el a obținut venituri de 412.189 lei (peste 34.000 lei lunar) din firma pe care o deține, care se ocupă de activități judiciare. În 2016, veniturile declarate sunt puțin mai mici, de 361.132 lei (peste 30.000 lei pe lună). Acestei sume i se adaugă indemnizația de consilier general, de 4.288 lei, din 2016, adică pe o jumătate de an. El nu are conturi, depozite bancare, dar nici împrumuturi la bănci.

Maricel Popa, modelul tinerilor pesediști, sub lupa DNA

Pentru tinerii avizi de putere politică, Maricel Popa este un bun exemplu. Din tânăr inginer electronist, el a ajuns rapid, în doar 3 ani, să conducă în calitate de director mai multe firme de profil din Iași, unde a fost și acționar majoritar. După ce a absolvit Colegiul Național de Apărare, au urmat și funcțiile politice. A început cu poziția de consul onorific al Republicii Islamice Pakistan, între 2007 şi 2013, apoi a fost secretar de stat în Ministerul Energiei și a continuat pe aceeași poziție la Ministerul Economiei până în 2015. Din 2016, el este președinte al Consiliului Județean Iași. Potrivit declarației de avere, Maricel Popa deţine 11 terenuri, din care șapte intravilane, în Iași și alte patru terenuri într-o comună din județul Iași. Familia Popa deține trei apartamente în Iași și o casă în Comana, aceeași localitate unde este proprietarul a peste 46.000 mp de teren. De asemenea, Maricel Popa este acționar la 11 societăți comerciale: Antrepriza de Lucrări Drumuri și Poduri Iași, Omega is Comunications, Certind, Tehnoton Electronics, Omega Tehnoton Distribution, Tehno Pack, Omega Tehnoton Energetic, Mega Auto Transport, Compania de Aviație Omega Tehnoton, Omega Mob și Augustus. El a fost numit în cele mai multe comisii de privatizare şi este administrator la diverse companii și societăți din subordinea Ministerului Economiei. Astfel, în 2013, secretarul de stat a încasat venituri din 13 funcții, din care 10 deținute în societăți de stat. Secretarul de stat din Ministerul Economiei a plecat acasă, anul trecut, cu aproximativ 227.000 lei. Liderul Consiliului Județean Iași a intrat în vizorul anchetatorilor DNA în 2017, alături de omul de afaceri Ioan Echimov. Pe 6 noiembrie 2017, procurorii au cerut Primăriei Iași o listă a bunurilor mobile și imobile care sunt pe numele său.

Aceeași solicitare a venit și pe numele lui Daniel Achiței, fost șef al Direcției Județene de Drumuri și Poduri. Cererea DNA vine după ce, pe 16 mai 2017, procurorii au descins la sediul CJ Iași și la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri. Anchetatorii au ridicat documente legate de drumul Iași – Țibănești, de întreținerea drumului Iași – Movileni – Gropnița, dar și contractele de deszăpezire din iarna precedentă. El este oficial anchetat pentru abuz în serviciu și acuzat de sistarea abuzivă a trei contracte de reabilitare a unor drumuri județene. Despre acest lucru Maricel Popa nu a suflat o vorbă, preferând să deturneze atenția către contractele de drumuri, unde are un conflict cu unul dintre asfaltatori.

În mai multe declarații de avere, el a consemnat că a obținut contracte valoroase cu statul, de câteva zeci de milioane de euro de-a lungul anilor. În anul 2008, deja erau publice datoriile imense ale lui Popa cu firma Tehnoton, de 10 milioane lei. Din 2012, steaua secretarului de stat a apus. Fiscul din Iași a scos la licitație bunurile firmei Augustus SRL, tot proprietatea lui Popa, acuzat de nereguli în derularea unui contract cu fonduri europene de circa 1,2 milioane euro. Un an mai târziu, el datora statului peste 3 milioane lei.

Surse de venituri declarate ale lui Maricel Popa

Hidroelectrica Serv Administrare   1.966 lei

Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie     18.722 lei

Complexul Energetic Hunedoara   40.204 lei

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare         17.795 lei

Electrocentrale București    18.786 lei

E.ON Moldova Distribuție Administrare    7.476 lei

Ministerul Economiei          21.024 lei

Tehnoton, administrare 2012        13.000 lei, societate proprie

Omega is Comunications    4.531 lei, societate proprie

Nuclearelectrica, coordonare privatizare 18.888 lei

Electrica coordonare privatizare    46.087 lei

Hidroelectrica comisie coordonare          7.143 lei

Complexul Energetic Oltenia         37.907 lei

Cel mai bogat fermier din Bărăgan

Despre Vasile Iliuță, președinte al Consiliului Județean Călărași, se spune că este cel mai bogat fermier din Bărăgan. El declară că anul trecut a avut încasări foarte mari din agricultură: 3.434.082 lei. Nu are depozite bancare, însă deține, împreună cu soția sa, cinci terenuri, din care patru intravilane și unul agricol în județul Călărași. Soții Iliuță mai au un apartament, o casă și două spații comerciale în Călărași și o casă în localitatea Vâlcelele. Vasile Iliuţă, fostul primar al comunei Vâlcelele timp de 12 ani, este un nume cunoscut printre fermierii din Călăraşi. Chiar dacă a devenit deputat PNL de puţină vreme, agricultura îl preocupă în continuare. După ce a obţinut mandatul din Camera Deputaţilor, de administrarea afacerilor se ocupă fiul său Claudiu și partenerul său Alexandru Iancu. Ei exploatează circa 4.500 ha de teren agricol în localităţile Vâlcelele, Dragoş Vodă, Ștefan Vodă şi Alexandru Odobescu. Partea de zootehnie include ferma de vaci de la Floroaica (1.000 de capete) din comuna Vâlcelele, unde pe vremuri era „ferma de partid“ a judeţului Călăraşi, precum şi o fermă de pui (1.000 de pui pe serie) şi alte două de porci. Oamenii din zonă spun că el este cel care a salvat de la faliment gospodăria de partid.

Jupânul de Ilfov, baron de Crevedia

Marian Petrache susține că deține un teren agricol de 22 hectare în localitatea Crevedia, Dâmbovița, cumpărat în 2004, și unul intravilan la Zimnicea, Teleorman, din 2010. El mai declară un apartament și o casă de locuit în Zimnicea, care aparțin soției sale, Ramona. Deși avea o mașină din 2012, anul acesta Petrache și-a cumpărat un Audi Q5. El mai are trei active financiare de 5.750 euro, 57.500 lei și unul de 11.000 dolari, deschise în 2017. Petrache are plasamente în trei firme private, dar și bani împrumutați unor apropiați ai săi. La SC Platinum SRL este administrator, de la care a încasat anul trecut 4.395 lei, iar pentru funcția de președinte al CJ Ilfov a încasat 55.392 lei. Petrache mai declară venituri obținute de pe urma SC Anio Prod SRL din Buftea, de peste 150.000 lei.

Marian Petrache s-a născut la Crevedia și a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic București, fiind licențiat ca inginer mecanic. Până în 1998 a lucrat ca inginer în societăți cu profil avicol, apoi și-a condus propria afacere. El a intrat în politică în calitate de membru al Alianței pentru România (ApR), fiind  prim-vicepreședinte al ApR Ilfov (1998-2000). După fuziunea cu PNL din anul 2002, Marian Petrache devine prim-vicepreședinte al PNL Ilfov și membru al Delegației Permanente Naționale a PNL (2002-2004). În anul 2005 este ales președinte al PNL Ilfov și membru în Biroul Politic Central al acestui partid, iar din anul 2007, în paralel, și vicepreședinte PNL pentru Regiunea București – Ilfov. În anul 2008 este reconfirmat în funcția de președinte al PNL Ilfov, iar cu ocazia Congresului PNL din martie 2010, a fost ales în cadrul Biroului Politic Central al acestui partid. Ca urmare a implicării sale politice, Marian Petrache este ales consilier județean în Consiliul Județean Ilfov (2000-2004), apoi deputat de Ilfov. La data de 3 februarie 2005, a demisionat din Parlament și a devenit prefect de Ilfov (2005-2006).

În anul 2006 a fost numit secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, iar din luna mai 2007 a fost secretar de stat pentru comunități locale la Ministerul Internelor și Reformei Administrative (MIRA). În 2012 a candidat din partea USL pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov.

Un latifundiar la conducerea Aradului

Iustin Cionca a devenit jurist în timpul mandatului de primar în localitatea natală Pecica, județul Arad. El a avut un mandat de deputat PNL în perioada 2008-2012, iar din 2016 este președintele Consiliului Județean Arad. Cât timp a fost parlamentar, soția lui a fost angajată în funcția de consilier la Camera Deputaților. El este proprietarul a 17 terenuri în localitatea Pecica, cinci intravilane, iar restul, terenuri agricole. Mai deține un apartament, două case și un spațiu comercial. De asemenea, are și conturi bancare de 200.000 lei, dar și de recuperat 110.000 euro date cu împrumut în nume personal.