Fundaţia PSD, în marele scandal EADS

În perioada în care era şef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase şi apoi ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar în acelaşi guvern, actualul prim-ministru, Victor Ponta, a condus Fundaţia “Secolul XXI”, scrie Centrul de Investigaţii Media într-o investigaţie din 2013.

Conform unui document obţinut de Centrul de Investigaţii Media, în aceeaşi perioadă, Fundaţia “Secolul XXI” apare ca acţionar majoritar, cu 52,5 la sută, în compania ce operează Radio 21, alături de grupul francez Lagardere, care deţine restul părţilor sociale.

Alte câteva persoane, coacţionari cu Lagardere într-un alt post de radio românesc, Europa FM, precum şi câţiva dintre managerii postului, precum Dan Ghibernea, Ovidiu Miculescu sau fraţii Ovidiu şi Cristina Zegheru, apar în decursul anilor în componenţa consiliului director al Fundaţiei “Secolul XXI”.

Pe de altă parte, Ioan Rus, fost ministru de Interne în Cabinetul Năstase, se afla şi el între creatorii Fundaţiei “Secolul XXI”. Conform unui CV disponibil online, Rus a fost directorul firmei care comercializa în Transilvania maşinile Mercedes Benz, produse de grupul german Daimler AG. Mai mult, fostul mare tenismen Ilie Năstase a fost preşedinte al Fundaţiei “Secolul XXI”. El este unul dintre apropiaţii lui Ion Ţiriac, om de afaceri care este reprezentantul Daimler Chrysler în România.

Grupurile Lagardere şi Daimler Chrysler au fondat concernul european EADS, un gigant al industriei de aeronautică şi apărare cu care guvernul român a încheiat, în 2004, al doilea cel mai păgubos contract din istoria postdecembristă a ţării, după cel cu Bechtel. Contractul pentru securizarea frontierelor, iniţial în valoare de aproape un miliard de euro, a fost atribuit, fără licitaţie, concernului EADS prin hotărâre de guvern, în august 2004. Ulterior, după schimbarea puterii, în 2005, Ministerul de Interne a cerut o analiză a evoluţiei acestui contract şi, pentru că au fost găsite nereguli, a cerut anchetarea mai multor foşti şefi ai instituţiei, în frunte cu generalul Toma Zaharia.

O altă legătură între Fundaţia “Secolul XXI” şi EADS o constituie un alt contract controversat, cel privind achiziţionarea unor fregate militare de la grupul BAE Systems, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS, operând sub numele de MBDA. Fregatele militare au fost cumpărate de la BAE Systems în 2002, când, conform documentelor prezentate astăzi de Centrul de Investigaţii Media, la conducerea Fundaţiei “Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Pascu, care era ministru al Apărării în Cabinetul Năstase. În acelaşi timp, fundaţia era asociată cu Lagardere în Radio 21.

În CV-ul lui Victor Ponta nu apare nicăieri faptul că a fost, timp de trei ani, preşedinte al acestei fundaţii. În calitatea lui de şef al Corpului de Control al premierului Năstase, Ponta avea, prin lege, atribuţia de a verifica atribuirea contractului privind securizarea frontierelor către EADS, precum şi controversatul contract cu BAE Systems. Ponta părăsise totuşi postul de şef al Corpului de Control al premierului cu doar câteva luni înaintea semnării efective a contractului de securizare a graniţelor, pentru a ocupa poziţia de ministru. Şi din această nouă calitate însă, el ar fi trebuit să supervizeze implementarea contractului pentru securizarea frontierelor, pe motiv că era finanţat, parţial, şi din fonduri europene.

Detaliile, mai jos:

“Fundaţia PSD”

Conform documentelor obţinute de Centrul de Investigaţii Media, Fundaţia “Secolul XXI” a fost înfiinţată în 1992.

Între fondatorii fundaţiei se regăsesc fostul ministru de Interne PSD Ioan Rus, Gheorghe Angelescu, fost ministru FSN al Tineretului şi Sportului în Cabinetul Văcăroiu şi, în prezent, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, Ion Solcanu, parlamentar social-democrat din 1990 până în 2008, Vasile Văcaru, parlamentar FSN – FDSN – PDSR din 1990 până în 2000 şi fondator al FSN, Gheorghe Dumitraşcu, parlamentar PDSR din 1990 până în 2000, Ilie Gatan şi Teiu Păunescu, senatori FSN de Olt în perioada 1990 – 1992, Simeon Tatu, senator FSN şi FDSN de Bucureşti în perioada 1990 – 1996, Titus Raveica, senator FSN de Iaşi în perioada 1990 – 1992, Alexandru Piru, senator FSN de Bucureşti în perioada 1990 – 1992, Florica Dumitrescu, deputat FSN în perioada 1990 – 1992, Anca Cecilia Rus, în prezent şefa Biroului de Presă al Senatului, sau Sorin Mester, fost secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor în guvernul Ponta. Primul preşedinte al fundaţiei a fost Alexandru Piru, vicepreşedinţi au fost votaţi Ion Solcanu şi Gheorghe Dumitraşcu, secretar general Gheorghe Stoica, iar membri în Consiliul Director au fost aleşi Florica Dumitrescu, Gheorghe Angelescu şi Cristina Modorcea.

Printr-un proces-verbal încheiat în 27 aprilie 1994, adunarea generală a membrilor fondatori ai fundaţiei a decis ca preşedinte să fie Oliviu Gherman, parlamentar FSN-FDSN-PDSR-PSD din 1990 până în 2001, preşedinte al Senatului din 1992 până în 1996. Vicepreşedinţi au fost aleşi atunci Ion Solcanu, Gheorghe Dumitrascu şi Simeon Tatu.

După încă patru ani, în 12 ianuarie 1998, conducerea fundaţiei se schimbă din nou. Conform hotărârii judecătoreşti prin care erau operate modificările stabilite de adunarea generală, preşedinte devine Ioan Mircea Pascu, ministru PSD al Apărării în guvernul Năstase. În funcţiile de vicepreşedinţi ai fundaţiei au fost aleşi ministrul PSD al Industriilor, Dan Ioan Popescu, actualul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, pe-atunci membru PDSR, şi Ion Solcanu. Între membrii Consiliului Director al fundaţiei apare Dan Ghibernea, fost deputat PDSR în perioada 1996 – 2000, fost şef de cabinet al lui Adrian Năstase în perioada 1992 – 1996, pe când acesta era preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost ambasador al României la Londra în perioada 2001 – 2006. Alături de Ghibernea, în forul de conducere mai apar PSD-işti celebri precum Şerban Mihăilescu (mai cunoscut sub porecla “Miki Şpagă”) sau Dan Matei Agathon, la acel moment parlamentari PDSR.

Cinci ani mai târziu, în 12 februarie 2003, Consiliul Director al fundaţiei se schimbă, iar în el apar numele şefului Corpului de Control al premierului Năstase, Victor Ponta, alături de cele ale lui Ovidiu Zegheru şi Ovidiu Miculescu, lângă miniştrii în funcţie Ioan Mircea Pascu şi Dan Ioan Popescu. O săptămână mai târziu, Ponta este ales preşedinte în unanimitate, conform procesului-verbal 1 din 19 februarie 2003.
În pre-campanie electorală pentru parlamentarele şi prezidenţialele din 2004, în 12 noiembrie, Ponta, Miculescu şi Zegheru constată că cei doi miniştri în funcţie, care “absentează motivat” de la acea şedinţă, “fiind angajaţi în acţiuni de campanie electorală, pierd calitatea de membru în Consiliul Director, astfel că acesta rămâne să funcţioneze cu doar trei oameni: Ponta preşedinte, Miculescu vicepreşedinte şi Zegheru membru. Abia în octombrie 2005, componenţa Consiliului Director se completează cu Maria Iulia Pirparita Rudeanu, fosta asociată cu Daciana Sârbu în firma Mandarine Production SRL, şi Vlad Ştefan Stoica, actualul şef al Cancelariei prim-ministrului Ponta.

Odată cu venirea lui Ponta la conducerea organizaţiei, colaborarea ONG-ului cu Guvernul, altfel clară din moment ce în Consiliul Director apar mai mulţi miniştri, se oficializează: statutul se modifică, la articolul 7 apărând referiri la “sprijinul” pe care, pentru îndeplinirea obiectivelor, fundaţia ar urma să-l solicite ministerelor Industriilor, Ştiinţei, Învăţământului, Muncii, Mediului, Culturii, Sănătăţii şi Justiţiei.
În noiembrie 2006, ca urmare a unui scandal menţionat chiar într-un proces-verbal înregistrat la Monitorul Oficial, cuplul Ponta-Miculescu pierde preşedinţia fundaţiei, în favoarea fostului mare tenismen Ilie Năstase, fost candidat PSD pentru Primăria Capitalei. Vicepreşedinte devine Anca Cecilia Rus, iar membri în Consiliul Director sunt Cristina Richard (fostă Zegheru, sora lui Ovidiu Zegheru), Sorin Vintilă Mester, care avea să fie numit, în 2012, şef la Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari în Guvernul Ponta, şi Minerva Sarafolean, director la cotidianul “Ziarul”.

Fundaţia există şi astăzi şi, conform celor mai recente documente obţinute de Centrul de Investigaţii Media, Consiliul Director are următoarea componenta: Anca Cecilia Rus, Minerva Sarafolean, Ilie Dumitru Gatan, Razvan Ioan Spataru şi Gheorghe Angelescu.

Fundaţia şi Grupul Lagardere

Conform unui certificat constatator de la Registrul Comerţului, pe care Centrul de Investigaţii Media îl prezintă ataşat, în 5 septembrie 2002, Fundaţia “Secolul XXI” era acţionar majoritar în firma Radio XXI SRL, care deţine postul “Radio 21″, cu 52,5 la sută, restul de părţi sociale, 47,5 la sută, aparţinând firmei Lagardere Active Radio International SA, cu sediul în Franţa, parte a grupului Lagardere.

În august 2004, după ce statul român semnase contractul cu EADS, ONG-ul apare în continuare ca acţionar al firmei Radio XXI SRL, cu acelaşi procent, însă Lagardere îşi vânduse o parte din participaţie, forţată de o modificare a legislaţiei audiovizualului, rămânând cu doar 20 la sută din companie. Acelaşi procent aparţine fundaţiei şi în 3 mai 2006, data procesului-verbal citat anterior.

Astăzi, Fundaţia “Secolul XXI” a ieşit total din acţionariatul Radio 21, iar Zegheru şi Ghibernea, foşti lideri ai ONG-ului, nu mai apar în acţionariatul firmei care operează Europa FM. Doar Cristina Zegheru mai are calităţi oficiale în cele două firme ce deţin posturile de radio, ea fiind şi astăzi director general adjunct al firmei ce operează Europa FM şi membru în consiliul de administraţie la Radio 21. În prezent, Europa FM aparţine în totalitate grupului Lagardere, iar în firma care deţine licenta Radio 21 grupul francez mai are doar 20 la sută. Nici Ovidiu Miculescu nu mai are vreo legătură cu cele două posturi de radio, el fiind astăzi preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, după ce a fost propus de PSD-ul condus de Ponta în Consiliul de Administraţie al instituţiei.

Ovidiu Zegheru şi Dan Ghibernea nu au putut fi contactaţi de Centrul de Investigaţii Media pentru a fi întrebaţi de activitatea lor în Fundaţia “Secolul XXI” şi de legăturile lor cu grupul Lagardere sau concernul EADS. Cristina Zegheru, reprezentantul Lagardere Media în România, a declarat că legătura ei cu fundaţia a fost doar una simbolică, ea neavând practic niciun fel de activitate în beneficiul ONG-ului. Mai mult, Cristina Zegheru a ţinut să precizeze că nu există nicio legătură de afaceri între divizia de media şi cea de apărare în cadrul grupului Lagardere, astfel că, în opinia ei, o legătură între grupul Lagardere şi contractul de securizare a frontierelor încheiat cu EADS este forţată.

Zegheru a ţinut să dezmintă o informaţie vehiculată în special de tabloide, conform căreia fostul ei soţ Michael Richard ar fi avut calitatea de “consultant al EADS”.

“Fals! Nimic mai fals! Fostul meu soţ nu are treabă cu avioanele, are treabă cu mallurile”, a spus Cristina Zegheru.

Ea a precizat că Fundaţia “Secolul XXI” a fost concepută de Ion Iliescu şi făcută de câţiva dintre apropiaţii săi. “E greşit să spuneţi că fundaţia e a PSD-ului. Este a FSN-ului, de fapt, e creaţia domnului Iliescu”, a spus Cristina Zegheru.

Ea a negat orice legătură cu grupul EADS, precizând că reprezintă interesele diviziei de media a grupului Lagardere în România. “Divizia de media este complet diferită de cea de apărare. Nici măcar nu au acelaşi sediu, eu când merg la şedinţe la Paris merg într-un alt sediu decât cei care lucrează în grupul Lagardere pe partea de apărare şi armament”, a spus Cristina Zegheru.

Am întrebat-o pe Cristina Zegheru ce activităţi avea fundaţia. A refuzat să răspundă, precizând că, deşi a fost în Consiliul Director, nu a dorit să se implice în vreun proiect al fundaţiei. “Nu m-a interesat, şi de asta nu am performat, aşa că la sfârşitul mandatului nu am vrut să mai candidez, m-am retras. Întrebaţi pe altcineva despre activitatea fundaţiei, eu nu am avut nicio legătură cu ea”, a spus Cristina Zegheru.

Fundaţia şi Daimler Chrysler

Cu toate că nu mai era ministru de Interne în Cabinetul Năstase la semnarea efectivă a contractului cu EADS, Ioan Rus şi-a recunoscut implicarea în alegerea companiei ca partener în contractul pentru securizarea frontierelor. În februarie 2005, când PSD pierduse guvernarea, Rus, în calitate de preşedinte al PSD Cluj, declara într-o conferinţă de presă că “s-a ales una din cele mai mari firme din domeniu pentru evitarea suspiciunilor de corupţie”.

“Partea română nu are competenţă pentru desemnarea subcontractorilor, eu personal i-am explicat premierului că nu vom rezista la ce presiuni se vor face, unul să facă fundaţia (temelia, n.r.), altul nu mai ştiu ce”, a spus acesta, explicând practic că el a optat pentru alegerea unui grup mare tocmai pentru că acesta ar rezista presiunilor de acest tip.

Rus a fost, până în 2000, reprezentantul Mercedes Benz în Transilvania. Maşinile sunt produse şi vândute de grupul german Daimler AG, fondator al EADS. El a fost, de asemenea, asociat cu Ion Ţiriac în mai multe firme. Ţiriac a fost acuzat de cotidianul francez Le Point că a primit un comision de 20 de milioane de dolari de la partea germană din grupul EADS cu ocazia încheierii contractului pentru securizarea frontierelor, bani care ar fi ajuns să fie cheltuiţi în campania electorală a lui Adrian Năstase, însă acuzaţia nu a putut fi probată în instanţă, unde fostul mare sportiv a avut câştig de cauză. Totusi, Ţiriac admitea în contextul acelui scandal că este reprezentantul Daimler Chrysler în România, companie care la acel moment deţinea 37 la sută din acţiunile EADS.

Pe de altă parte, Ţiriac a fost partener de dublu şi apoi antrenor şi manager al lui Ilie Năstase, cu care a rămas bun prieten. Conform documentelor prezentate de Centrul de Investigaţii Media, Ilie Năstase a devenit preşedinte al Fundaţiei “Secolul XXI” în 2006, când contractul cu EADS era în plină derulare. Năstase a ocupat şi funcţia de director al Europa FM, post aflat în portofoliul Lagardere.
Ioan Rus nu a putut fi contactat de Centrul de Investigaţii Media până la publicarea acestei anchete.

EADS şi contractele cu statul român

Cu 15 la sută, grupul francez Lagardere a fost, până în 2005, unul dintre principalii acţionari ai gigantului european din industria aeronautică şi de apărare EADS, la crearea căruia, în anul 2000, a contribuit Jean-Luc Lagardere, fondatorul concernului francez cu acţiuni în posturile de radio din România.
Recent, Lagardere a vândut şi restul de 7,4 la sută din acţiunile pe care le mai avea în EADS, după vânzarea unei prime tranşe, în 2005.

La crearea lui, în iulie 2000, concernul reunea companiile Aerospatiale-Matra (aparţinând parţial grupului Lagardere), Daimler Chrysler Aerospace şi Construcciones Aeronauticas. Compania produce aeronavele Airbus, elicopterele Eurocopter, precum şi diferite alte aparate de zbor civile şi militare, sisteme de comunicaţii, rachete sau sateliţi. În 2012, EADS a avut venituri de 56,5 miliarde de euro şi peste 140.000 de angajaţi.

În aprilie 2001, EADS şi BAE Systems s-au asociat, împreună cu Alenia Marconi Systems, într-o companie care a devenit al doilea cel mai mare producător de rachete din lume, MBDA. EADS a primit 37,5 la sută din acţiunile noii companii.

Între acţionarii EADS se numără, în prezent, state precum Germania, Franţa şi Spania, prin holdinguri sau companii pe care guvernele lor le controlează. Acestea deţin, împreună, aproape 27 la sută din acţiuni, restul fiind tranzacţionabile pe bursă.

EADS a încheiat, direct sau indirect, contracte importante cu statul român în timpul guvernării Năstase. Primul dintre ele este cel privind achiziţionarea fregatelor militare Regina Maria şi Regele Ferdinand de la compania BAE Systems, în timpul ministeriatului lui Ioan Mircea Pascu. Acest contract a fost anchetat atât de procurorii români, cât şi de autorităţile britanice, care au suspectat fapte de corupţie. Nimeni nu a fost însă tras la răspundere. Tot în 2002 şi tot în ministeriatul lui Ioan Mircea Pascu s-a perfectat şi afacerea Eurocopter România, un parteneriat între IAR Ghimbav şi Eurocopter, o altă companie din portofoliul EADS, specializată în construcţia şi reparaţia de elicoptere.

Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Pascu nu a putut fi nici el contactat de Centrul de Investigaţii Media pentru a comenta situaţia în care s-a aflat la acel moment.

Un alt contract a fost parafat în 30 aprilie 2004 şi viza cumpărarea a patru aeronave Airbus de la EADS pentru compania aeriană Tarom.

Cel mai important contract este cel privind securizarea frontierelor. Conform datelor obţinute de Centrul de Investigaţii Media de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, valoarea contractului pentru securizarea frontierelor a fost, după renegociere, de 524,5 milioane de euro. Până în prezent, statul le-a plătit celor de la EADS 405.784.000 de euro.

Conform unui grafic al plăţilor către EADS, pus la dispoziţie de MAI, în 2004 s-au plătit 36 de milioane de euro, în 2005 – 29,6 milioane, în 2006 – 32 de milioane, în 2007 – 6,5 milioane, în 2008 – 22 de milioane, în 2009 – 31,5 milioane, în 2010 – 52,7 milioane, în 2011 – 129 de milioane, în 2012 – 65,5 milioane iar în 2013 doar 750.000 de euro.

Ministerul nu a precizat care a fost valoarea initiala a contractului, cea la care a fost incheiat in 2004, insa presa acelor ani avansa o suma de 650 de milioane de euro, cu optiunea de a se suplimenta cu alti 350 de milioane de euro, pana la un total de un miliard de euro.

Contractul a fost incheiat fara licitatie si in niste conditii considerate suspecte atat de presa anilor 2004-2005, cat si de autoritati, care au anchetat si pus sub acuzare o serie de oficiali implicati in perfectarea tranzactiei.

Imediat dupa numirea in functia de ministru de Interne, Vasile Blaga a anuntat ca a numit o comisie speciala care sa cerceteze modul in care fosta conducere a MAI a negociat contractul, in valoare totala de aproximativ un miliard de euro.

Cercetarile efectuate au durat cateva luni, iar raportul final a stabilit ca generalii Toma Zaharia, Gheorge Carp, Anton Gagiu, Mihai Badescu si Mihai Tatut au comis fapte de natura penala. Raportul, care nu este nici astazi un document public, contine 730 de pagini si trece in revista toate ilegalitatile comise.
Potrivit unei investigatii realizate de jurnalistul Marius Iosef, comisia de ancheta a constatat si a consemnat in documentele oficiale ca acest contract a fost negociat si semnat sub presiunea factorului politic.
Din documentele invocate de autorul anchetei reiese ca primul pas spre realizarea contractului a fost facut pe 14 iulie 2004, data la care au fost demarate procedurile de selectie a companiei. Coordonatorul proiectului a fost numit generalul Anton Gagiu, care s-a ocupat de selectarea participantilor. Fara niciun fel de expertiza tehnica, el alege, din peste 20 de societati, doar patru firme: Thales, Finmecanica, EADS si IBCOL. A doua zi, pe 15 iulie, acelasi general intocmeste un raport, avizat de seful Serviciului Juridic al MAI, Mihai Badescu, seful Directiei Financiare, Nicolae Chesnoiu, Gheorghe Carp si Toma Zaharia, prin care, fara nicio fundamentare tehnica, este atribuit contractul societatii EADS. Raportul nu a fost avizat nici macar de catre directiile care urmau sa beneficieze de tehnica ce avea sa fie livrata, adica Directia Informatica, Directia Management Logistic, Directia de Integrare Europeana.

Intr-o viteza nebuna, pe 23 iulie este aprobata Hotararea de Guvern nr. 1157/2004, prin care contractul este atribuit EADS.

Graba incredibila cu care s-a realizat aceasta intelegere este demonstrata si de faptul ca avizul Consiliului Legislativ a fost emis ulterior, pe 26 iulie. Atribuirea contractului s-a facut inainte de deschiderea ofertei EADS, fapt care s-a realizat abia pe 4 august, data la care s-au inregistrat procesele-verbale de acceptare a ofertei concernului franco-german.

Membrii Guvernului au indus in eroare chiar si organismele europene, desi Romania se afla atunci in plin proces de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, pe 1 septembrie 2004, Comisia Europeana a solicitat oficialilor romani, prin intermediul lui Fabrizio Barbaso, sa confirme ca nu exista suprapuneri intre contractul cu EADS si proiectele finantate prin programe PHARE, dar si ca finantarea nu se va face din bani comunitari. A doua zi, pe 2 septembrie, Marian Saniuta, ministrul de Interne, si Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, raspund scrisorii primite si sustin ca nu exista suprapuneri si ca angajamentul cu EADS nu este finantat din banii Uniunii Europene.

Expertii desemnati de Vasile Blaga sa verifice contractul au constatat insa ca Programul PHARE 2003 contine doua proiecte de achizitii in valoare de 10 milioane de euro, care se suprapun peste contractul cu EADS. De asemenea, programele PHARE, aprobate in decembrie 2004, in valoare de 60 de milioane de euro, se suprapun cu investitiile facute prin contractul cu EADS.

Intr-un evident conflict de interese s-a aflat si Dorin Marian, fostul consilier pe probleme de aparare al presedintelui Emil Constantinescu. Dorin Marian a fost consultant al EADS cu ocazia renegocierii contractului, in 2005, dupa care, doi ani mai tarziu, cand contractul era in derulare si statul roman facea plati catre EADS, a devenit consilier al premierului Tariceanu.

Concluziile corpului de control al MAI par asadar intemeiate. O dovada privind posibilele ilegalitati in incheierea lui este ca insusi presedintele Basescu, beneficiarul informarilor de la serviciile secrete, este citat intr-o telegrama wikileaks spunandu-le diplomatilor americani de la Bucuresti ca acest contract este incheiat prin coruptie si este aproape total inutil. Din acelasi text aflam ca si Washingtonul avea suspiciuni in legatura cu acest contract. Cu toate acestea, desi Ministerul de Interne a sesizat Parchetul in legatura cu mai multe fapte penale de care s-ar face vinovati Toma Zaharia si ceilalti generali din conducerea institutiei, procurorii au deschis o ancheta pe care, in 2006, intre Craciun si Revelion, au inchis-o dupa aproximativ un an de cercetari.

Ponta si “Fundatia PSD”

In CV-ul premierului Ponta de pe site-ul Executivului nu se regaseste informatia conform careia el ar fi condus Fundatia “Secolul XXI”. Din CV reiese insa ca actualul premier a fost sef al Corpului de Control al premierului Nastase pana in martie 2004, dupa care a devenit ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar. Asadar aceasta era functia pe care Ponta o indeplinea in Guvernul Nastase atunci cand s-a incheiat contractul cu EADS, finantat cu aproximativ 200 de milioane de euro din fonduri europene, pe langa cele 650 de milioane de euro provenind de la bugetul de stat.

Conform deciziei premierului Nastase prin care se infiinta Corpul de Control condus de Ponta, principalele atributii ale acestei institutii sint verificarea respectarii “legislatiei privind reforma economica si administrativa, procesul de privatizare si postprivatizare si aplicarea mecanismelor economiei de piata” si controlul si verificarea “activitatilor si actiunilor ce pot avea legatura cu coruptia si criminalitatea organizata”.

In ciuda functiilor ocupate, Ponta conducea asadar, simultan, si Fundatia “Secolul XXI”, care era asociata cu fondatorul concernului EADS, beneficiarul contractului.

Mai mult, o parte din fondurile PHARE destinate contractului cu EADS s-a demonstrat ulterior ca au fost gresit folosite, fiind returnate de Romania.

Purtatorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu, ne-a asigurat ca-i va transmite prim-ministrului Victor Ponta intentia noastra de a-i adresa cateva intrebari pe subiect, insa invitatia la discutia solicitata nu a venit, cu toate ca tema, activitatea sa in Fundatia “Secolul XXI”, i-a fost comunicata premierului.

Activitatea fundatiei: o revista si o aparitie la “Surprize, surprize”

Am incercat sa aflam in ce a constat activitatea fundatiei, asa ca am contactat-o pe Anca Cecilia Rus, care are legaturi cu organizatia inca din 1992. Anca Cecilia Rus, care in prezent lucreaza la Biroul de Presa al Senatului, a declarat ca, in prezent, fundatia nu are niciun fel de activitate.

“In trecut insa, Fundatia “Secolul XXI” a avut activitate. Am fost prezenti si la emisiunea <<Surprize, surprize>>, unde am donat o masina unui tanar si valoros IT-ist roman, in prezent lucreaza la Google, daca nu ma insel. Am mai facut diferite donatii, pentru azile de batrani, case de copii. Activitatea de baza era insa realizarea unei reviste, Europa 21, care se distribuia gratuit in tara si in strainatate”, a povestit Anca Cecilia Rus. Aceasta nu si-a amintit ca fundatia sa aiba legaturi politice stranse si a spus ca, in ciuda personalitatilor care au aparut intre membri, organizatia nu prea a avut activitate.

Organizatia ar fi trebuit sa fie “o institutie social-umanista de cultura, stiinta si invatamant, nepatrimoniala, fara scopuri politice”. “Domeniile de cuprindere ale preocuparilor fundatiei se vor axa pe promovarea acelor idei care tind spre democratie, demnitate si libertate, intr-o societate informatizata si ecologica, in pragul celui de-al treilea mileniu”, se mai arata in acelasi articol din statut.

Centrul de Investigatii Media a obtinut insa un proces-verbal al unei sedinte a Adunarii Generale a membrilor fundatiei, care a avut loc in 18 septembrie 1997 si la care a participat si presedintele Ion Iliescu.
Iliescu “a sugerat ca o tema importanta de dezbatut, pentru o viitoare actiune a Fundatiei Secolul XXI, sa fie <>, ocazie cu care ar putea fi combatuta si ideea falsa ca <>”.

In acelasi document, Iliescu se refera si la patronarea de catre fundatie a postului Radio 21, “a carui retea trebuie dezvoltata si din care se poate face o adevarata tribuna preferata de ascultatori, de tineret in special”. “Domnul Ion Iliescu a recomandat membrilor fundatiei ca intr-o saptamana sa elaboreze un program de dezbateri care sa se desfasoare sub auspiciile fundatiei”, se mai arata in documentul citat.

“Nici vorba ca domnul Iliescu sa dicteze politica editoriala a trustului! Pe mine nu ma intereseaza ce dezbateau domniile lor la fundatie, la radio nu suna nimeni sa se dea sau sa nu se dea vreo stire, deci nu e corect ce insinuati, politica editoriala a radioului nu se facea la fundatie, chiar daca era actionar majoritar la radio”, a declarat Cristina Zegheru.

Declaratia Cristinei Zegheru este contrazisa insa de afirmatiile facute pe blogul personal de o fosta angajata a Radio 21, Diana Singer, care aminteste ca inainte de o vizita de-a lui Iliescu la sediul Radio 21 a fost schimbat integral mobilierul. (LINK: http://dianasinger.ro/2009/01/30/065-radio-showbiz-radio-21-comunistii-si-fmu/).

EADS contra Schengen?

Intr-un interviu pentru Frankfurter Algemeine Zeitung, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi vorbea despre contractul cu EADS si critica faptul ca Romania nu este acceptata in spatiul Schengen desi a platit “peste un miliard de euro” catre firma europeana in cadrul programului de securizare a frontierelor. In prezent, Romania ar trebui sa mai plateasca EADS aproximativ 119 milioane de euro. Primul pilon al contractului ar fi trebuit sa se incheie inca din 2012. O sursa a Centrului de Investigatii Media a declarat ca in aceste zile au loc, la Bucuresti, discutii despre implementarea “pilonului II” al acestui contract. La inceputul acestei luni, cotidianul Adevarul publica o informatie conform careia strategia Guvernului Ponta ar fi sa suspende platile catre EADS in cazul in care Romania nu este acceptata in Schengen.

Centrul de Investigatii Media a trimis mai multe intrebari reprezentantilor EADS responsabili cu relatiile cu presa, insa pana la publicarea acestui material nu ne-a fost transmis niciun raspuns.

Sursa: investigatiimedia.ro

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.