G7-Rusia: pace prin sancțiuni vs. pace prin lovitură nucleară

”Acum că unul s-a terminat, ne putem concentra pe celălalt și să-l încheiem și pe acesta”, a spus președintele Donald Trump, la Summitul G7 de la Evian, cu referire la războaiele din Iran și din Ucraina. Pentru liderii europeni, revenirea președintelui SUA asupra conflictului din Ucraina este o veste bună. Cancelarul Friedrich Merz a spus, pe 16 iunie, că este ”o zi a speranței”. ”Ar putea oferi pentru prima dată o șansă pentru pace”, a mai spus el. Iar gazda summitului, Emmanuel Macron, a vorbit despre evenimentul de la Evian ca ”moment de deșteptare strategică”.

Negocieri noi, condiții vechi și neacceptate

Aparentul entuziasm european este generat parțial de dispoziția bună a președintelui SUA. Cancelarul Merz a arătat că Donald Trump este ”foarte cooperant”. A avut o discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a anunțat apoi că, pe 17 iunie, va mai purta o convorbire cu omologul american. ”Suntem gata de negocieri”, a spus cancelarul Merz, la Evian. Însă, spune Merz, negocierile nu pot începe dacă Rusia nu renunță la solicitarea ca Ucraina să se retragă din teritoriile pe care le apără în Donețk – circa 20%.

Europa platește pentru un loc la masa negocierilor

Mult mai important este însă că Trump a alungat, pentru moment, temerea aliaților că ar putea încerca din nou să acționeze singur în dosarul Ucrainei. Se pare că europenii și-au câștigat locul la masa negocierilor cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina. Surse diplomatice citate de Euractiv arată că europenii vor participa la negocieri de pace pâna la vacanța din luna august. Trump și-a schimbat poziția față de participarea Europei, pentru că aliații săi sunt cei care achită acum nota de plată a războiului din Ucraina, cu 90 de miliarde de dolari care au început să curgă spre Kiev.

Pacea prin forță: mai multe arme, mai multe sancțiuni

Ce înseamnă însă ”ziua speranței” și ”șansa pentru pace” de la Evian? Declarația comună a liderilor G7 semnată în Franța arată că va fi extins și întărit regimul de sancțiuni împotriva Rusiei și că Ucraina va primi noi arme antiaeriene și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi Rusia. Totul pe fondul ”rezistenței și progresului pe front în ultimele luni”. ”Pentru a susține și accelera această nouă dinamică, convenim să intensificăm livrările de mijloace de apărare antiaeriană, de sisteme și interceptoare suplimentare, precum și de capabilități cu rază lungă de acțiune. De asemenea, suntem pregătiți să analizăm acordarea unor licențe care să permită Ucrainei să-și sporească producția militară internă”, arată declarația G7.

Donald Trump a cerut mult mai ferm decât până acum ca Rusia să înceapă negocierile cu Ucraina. În plus, el s-a arătat pentru prima dată deschis la posibilitatea de a elimina excepțiile de la sancțiunile petroliere împotriva Rusiei. Die Welt scrie că toate statele G7 sunt de acord că trebuie sporită presiunea asupra Rusiei, a declarat un reprezentant al guvernului german, subliniind în mod special cuvântul ”toate”.

Acordul SUA-Iran, departe de a fi o certitudine

Mesajul Summitului G7 este că Vestul va creste presiunea supra Rusiei, inclusiv prin livrări de arme cu rază lungă în Ucraina. Deschiderea pentru negocieri marcată la Evian se bazează pe premise false sau cel puțin șubrede. Între SUA și Iran nu s-a încheiat un acord. Nici măcar memorandumul care ar duce la negocieri, ce urmează să fie semnat la finalul acestei săptămâni, în Elveția. În Golf avem de-a face cu un armistițiu de 60 de zile, timp în care petrolul monarhiilor arabe va curge din nou către piețele globale. Va curge și petrolul iranian, eliberat de sancțiuni.

În aceste 60 de zile, SUA și Iranul trebuie să ajungă la un acord nuclear pentru care fosta administrație Obama, Germania, Franța, Marea Britanie, China și Rusia au negociat din 2013 până în 2015. Pentru a nu mai vorbi despre opoziția actualului guvern israelian. Certitudinea nu este încetarea conflictului, ci doar că prețul carburanților nu va exploda în perioada vacanței occidentalilor.

Dialogul surzilor dintre Moscova și Kiev continuă

O a doua premisă șubredă ține de punctul de la care ar trebui să înceapă negocierile cu Rusia. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat recent că războiul se poate opri ”mâine”, dacă Ucraina se retrage din rețeaua de fortificații din Donbas. Această condiție a fost exclusa explicit nu doar de către președintele ucrainean, ci și de cancelarul Germaniei. Președintele Zelenski a vorbit de mai multe ori în cursul acestei luni, inclusiv într-o scrisoare deschisă, despre invitații adresate președintelui Putin pentru o întâlnire bilaterală. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externa al Kremlinului, a declarat că ”nimeni nu ne-a făcut o asemenea sugestie”. Dialogul surzilor pare să fi reînceput.

O șansă pentru pace pregătind Ucraina pentru încă o iarnă de război

O altă premisă șubredă pe care se bazează deschiderea SUA și a Europei pentru negocieri ține de situația economica și militară din Rusia. Dronele ucrainene au schimbat situația de pe front, au creat o ”kill zone” de care armata rusă nu poate trece. În paralel, dronele cu rază lungă bombardează sistematic facilitățile de petrol și gaze ale Rusiei. Inclusiv în apropierea metropolelor Moscova și Sankt Petersburg.

Însă fostul ministru ucrainean de Externe Dmitri Kuleba atrage atenția că, în ciuda unor succese militare pe frontul din Donbas, nu există motive de euforie. ”Nu vreau să fiu cel care strică buna dispoziție și le ia oamenilor bucuria, dar în noiembrie vom vorbi din nou despre cum reușim cu toții să trecem iarna”, a spus Kuleba, într-un interviu recent. Iar pesimismul său pare să fie confirmat chiar de declarația G7 de la Evian. ”Subliniem importanța rezilienței energetice, pe baza nevoilor și priorităților exprimate de autoritățile ucrainene. Suntem de acord să oferim sprijin suplimentar pentru a ajuta țara să treacă peste iarna următoare”. Problemele energetice ale Ucrainei sunt cauzate, în primul rând, de atacurile sistematice ale Rusiei asupra centratelor și rețelei de distribuție a energiei. Prin declarația lor, membrii G7 arată că se pregătesc pentru de iarna anunțată de Kuleba.

Folosirea armei nucleare – o evoluție alarmată

Pe fondul loviturilor cu rază lungă ale Ucrainei (pentru care declarația G7 arată că Kievul va primi mai multe arme în viitor) corespondentul Die Welt la Moscova vorbește despre o evoluție ”alarmanta”. ”Am discutat recent cu reprezentanți ai Ministerului de rus Externe, persoane moderate, care nu fac parte din primele cercuri ale puterii. Am sesizat o stare de spirit care m-a alarmat. Spun că Rusia trebuie să escaladeze conflictul cu Ucraina și Vestul, pentru a arăta care sunt liniile roșii. Am auzit lucruri precum atacarea facilităților de producție de arme din Europa de Vest care produc pentru Ucraina. Unii au vorbit și despre lovituri cu arme nucleare tactice. Nu este cunoscută poziția președintelui Putin”.

Cum o lovitură nucleară tactică devine ”scenariul bun” pentru Rusia

Nu este o abordare singulară. Lovituri nucleare tactice asupra Europei a propus fostul consilier prezidențial Serghei Karaganov. Și au fost menționate și într-un raport privind viitorul Rusiei prezentat la Forumul economic de la Sankt Petersburg de think tank-ul oligarhului Konstantin Malofeev și de ideologul Aleksandr Dughin. Pe scurt, Malofeev vede trei scenarii pentru Rusia în acest moment.

• Scenariul inerțial, în care Rusia va intra sub ”hegemonia Americii și a Chinei”
• Scenariul negativ, în care Rusia pierde războiul până în anul 2036 și apoi va fi ”colonizată”, până în 2050
• Scenariul pozitiv, în care Rusia ”obține o victorie clară în războiul ideologic” cu Vestul. Rusia folosește arma nucleară și anexează Kievul, Odessa și Harkovul. Iar apoi va privi cum ”UE se dezintegrează”.

Vestul și Rusia se întorc unde au rămas în 2025

Regimului Putin care gestionează o forță nucleara. Dar regimul pierde circa 30.000 de tineri (morți și răniți, potrivit estimărilor președintelui Zelenski) în fiecare lună. Pierderile sunt într-un război în care Ucraina este susținută cu arme, capital și informații de către Vest. În aceste condiții, este puțin probabil ca declarația de la Evian privind sporirea acestui ajutor militar împotriva Rusiei să fie văzută ca o ”zi a speranței”, o deschidere diplomatică sau o ”șansă pentru pace”. La aceasta se adaugă și incertitudinile privind situația din Golf, mascate acum de euforia anunțului începerii negocierilor SUA-Iran.

Europa și SUA nu încep un nou capitol în negocierile cu Rusia. Se întorc acolo unde au fost lăsate, la finalul anului trecut. La planurile de pace ruso-americane respinse de Kiev și aliații europeni. Diferența este că, acum, Europa s-a împrumutat cu 90 de miliarde pentru arme americane trimise Ucrainei, s-a împrumutat cu alte circa 150 de miliarde pentru propria înarmare și s-au angajat să aloce 5% pentru bugetul Apărării, pentru a avea un loc la masa negocierilor.