Germania vrea să schimbe ziua de muncă de opt ore. Angajații ar putea lucra în ture de 12 ore

Germania ia în calcul modificarea legislației muncii, astfel încât angajații să poată lucra mai mult de opt ore pe zi. Conservatorii CDU/CSU susțin introducerea unei limite săptămânale în locul celei zilnice, pentru a oferi companiilor mai multă flexibilitate. Propunerea a provocat însă tensiuni în coaliția de guvernare. Social-democrații și sindicatele avertizează că schimbarea ar putea afecta sănătatea și viața de familie a angajaților, relatează DW.

În prezent, legislația germană stabilește o durată normală de lucru de opt ore pe zi. Programul poate fi prelungit până la zece ore, cu condiția ca orele suplimentare să fie compensate prin timp liber. Angajații trebuie să beneficieze și de cel puțin 11 ore de odihnă între două ture. Există însă excepții pentru anumite domenii. Angajații din serviciile de urgență, sănătate, securitate, centrale electrice, rafinării și industria chimică pot lucra inclusiv în ture de 12 ore.

Un astfel de exemplu se găsește în orașul Leuna, unul dintre cele mai mari centre ale industriei chimice din Germania. Compania finlandeză UPM, care a construit aici o biorafinărie, recrutează personal dispus să lucreze în ture de 12 ore.

Asociațiile patronale consideră că actualele reguli sunt prea restrictive, mai ales în sectoarele unde volumul de muncă variază. Printre acestea se numără turismul, restaurantele și activitățile desfășurate pe bază de proiecte.

Rainer Dulger, președintele Confederației Asociațiilor Patronale Germane (BDA), susține că Germania ar trebui să folosească posibilitățile oferite de legislația europeană, care permite o durată maximă de lucru de 48 de ore pe săptămână.

„Această posibilitate este folosită aproape peste tot în alte țări, mai puțin aici”, a declarat Dulger pentru agenția dpa, în luna august.

Acesta consideră că legislația nu mai corespunde realităților de pe piața muncii.

„Legea timpului de muncă datează din epoca faxurilor și a telefoanelor cu disc. Nu știe nimic despre laptopuri sau programul creșelor”, a afirmat reprezentantul angajatorilor.

Friedrich Merz susține programul flexibil: Munca de peste opt ore nu înseamnă exploatare

În acordul de coaliție semnat în 2025, CDU/CSU și Partidul Social-Democrat (SPD) au convenit să reformeze legislația muncii. Cele două formațiuni au acceptat, în principiu, înlocuirea limitei zilnice cu una săptămânală, în conformitate cu normele europene. Social-democrații ar fi preferat însă păstrarea actualelor reguli, în timp ce conservatorii insistă asupra flexibilizării programului.

Cancelarul Friedrich Merz a devenit unul dintre susținătorii schimbării după o vizită la rafinăria UPM din Leuna, în septembrie. Ulterior, la o reuniune a angajatorilor organizată la Berlin, acesta a povestit că a fost „complet surprins” să afle că fabrica funcționează în ture de câte 12 ore, cu aprobarea consiliului angajaților. Potrivit cancelarului, un șef de tură i-a explicat că acest program le permite salariaților să lucreze doar trei zile pe săptămână și să petreacă mai mult timp cu familiile.

„A spus că avem mult timp pentru familiile noastre – este o modalitate excelentă de a organiza lucrurile”, a relatat Merz.

Cancelarul consideră că exemplul arată avantajele unui program de lucru mai flexibil.

„A lucra mai mult de opt ore nu înseamnă exploatare. Dimpotrivă, poate fi o bună oportunitate de a organiza timpul de lucru mai flexibil – atât pentru companii, cât și pentru oamenii care lucrează acolo”, a declarat Merz.

„Ar trebui să facem asta”, a adăugat cancelarul german.

Sindicatele se opun, iar reforma a rămas blocată

Propunerea întâmpină rezistență din partea sindicatelor și a unei părți a SPD. Sindicatul Verdi avertizează că zilele de muncă mai lungi ar putea afecta sănătatea salariaților. În plus, persoanele care au copii sau îngrijesc membri ai familiei ar putea fi dezavantajate.

Există și temerea că angajații din anumite sectoare ar putea fi presați să accepte ture mai lungi, chiar dacă nu își doresc acest lucru.

În iunie 2026, Ministerul Muncii, condus atunci de social-democrata Barbel Bas, a pregătit un prim proiect de reformă. Documentul prevedea că modificarea programului de lucru trebuie negociată prin contracte colective între angajatori și sindicate. Proiectul includea și măsuri pentru protejarea sănătății angajaților, precum și înregistrarea electronică a orelor lucrate.

Annika Klose, purtătoarea de cuvânt a grupului parlamentar SPD pentru muncă și politici sociale, a explicat că flexibilitatea trebuie să funcționeze în ambele sensuri.

„Astfel încât să fie posibil uneori să-ți duci copilul la antrenamentul de fotbal după-amiaza și apoi să continui să lucrezi, dar nu ca șeful meu să-mi spună împotriva voinței mele: «Mâine lucrezi în tura de la 9 dimineața la 10 seara».”

Conservatorii CDU/CSU au respins imediat proiectul, iar organizațiile patronale au cerut rescrierea lui.

„Acest proiect trebuie retras și revizuit complet”, a declarat Rainer Dulger, care a susținut că documentul este „pătruns de neîncredere”.

De atunci, reforma nu a mai avansat.

Friedrich Merz a transmis recent că își dorește reluarea negocierilor și adoptarea rapidă a noilor reguli. Nu este însă clar dacă actualul ministru social-democrat al Muncii, Alexander Schweitzer, susține aceeași abordare.

La începutul lunii octombrie, mai multe organizații din SPD au publicat un document intitulat „Autodeterminare, nu dereglementare”, în care au reiterat condițiile formulate în proiectul din iunie. Social-democrații cer ca programul de lucru să fie stabilit de comun acord între angajatori și angajați, nu doar prin decizia companiilor.