Ghețarii din Dolomiți se topesc: ies la iveală bombe din Primul Război Mondial. Armata italiană a dezamorsat 250 de explozibili

De la semnalările drumeților la operațiunea militarilor

Pe parcursul verii, mai mulți drumeți au anunțat că au văzut bombe în diferite puncte de pe munte, cele mai multe în zona Canal San Bovo, din Valea Primiero, situată în estul provinciei Trentino.

Pornind de la aceste sesizări, soldații au cercetat amplu zona, dar și alte puncte aflate la mare altitudine, inclusiv ghețarii din regiunea Trentino-Alto Adige, din Dolomiți.

Scoaterea și neutralizarea dispozitivelor, printre care s-au numărat proiectile de artilerie italiene și bombe de mortier franceze, au fost realizate de Brigada alpină Julia, arată un comunicat citat de The Guardian.

În total, militarii au recuperat și au neutralizat 250 de explozibili, dintre care „18 proiectile de artilerie italiene de 75 mm și 37 de proiectile de mortier Thevetot, un dispozitiv de fabricație franceză care a fost furnizat și Armatei Regale Italiene în timpul Primului Război Mondial”, se precizează în comunicatul Brigăzii alpine Julia.

Toate aceste arme datează din așa-numitul Război Alb, confruntarea desfășurată între 1915 și 1918, pe un teren periculos și în condiții de frig extrem, între trupele italiene și armata austro-ungară.

Tot mai multe obiecte periculoase, de la un an la altul

Descoperirea din această vară nu este una singulară. Ghețarii, care se topesc în mod accelerat în ultimii peste zece ani, au mai scos la suprafață vestigii ale Războiului Alb.

Stefano Morosini, profesor la Universitatea din Bergamo și coordonator al proiectelor de patrimoniu din Parcul Național Stelvio, unde a fost găsită și o parte dintre explozibili, a pus fenomenul pe seama climei: „Este în mare măsură o consecință a încălzirii globale”.

Potrivit lui Morosini, în ultimii ani astfel de obiecte periculoase reapar la finalul fiecărei veri, iar numărul lor crește de fiecare dată.

Gheața le-a păstrat conservate mai bine de un secol și, dacă unele au explodat deja, multe dintre ele nu au explodat, astfel că, a explicat profesorul, „acum, când reapar, sunt foarte, foarte periculoase”.

Drumeților și alpiniștilor li se cere să anunțe fără întârziere poliția despre orice descoperire și să „nu atingă niciodată niciun dispozitiv exploziv pe care l-ar putea găsi, indiferent unde se află”.

O pagină de istorie păstrată sub gheață

Luptele Războiului Alb s-au dus mai ales în Dolomiții din Trentino-Alto Adige și în Alpii din regiunea Lombardia.

Această parte a istoriei a rămas practic neatinsă până în anii `90, când încălzirea globală a început să elibereze din gheață numeroase obiecte intacte, de la arme și sănii până la scrisori și jurnale, relatează publicația britanică.

Printre aceste descoperiri se numără o baracă din lemn amenajată într-o peșteră de pe vârful Muntelui Scorluzzo, un pisc de 3.095 de metri aflat deasupra Pasului Stelvio.

Construcția a ieșit la iveală în 2015, când s-a topit complet gheața care o ținuse închisă vreme de aproape un secol.

Un adăpost părăsit în grabă, în 1918

Soldații au încuiat adăpostul în grabă, în noiembrie 1918, la încheierea Primului Război Mondial, și au lăsat acolo cele mai multe dintre lucrurile lor. În interior s-au păstrat în stare bună paturi din paie, haine, felinare, ziare, cărți poștale, monede și conserve.

Relicvele urmează să fie expuse într-un muzeu dedicat Războiului Alb, a cărui deschidere la Bormio este programată pentru iunie 2027.

Victimele războiului, scoase la lumină odată cu topirea gheții

Bilanțul Războiului Alb este estimat la până la 180.000 de morți, deși cele mai multe decese au fost provocate, probabil, de avalanșe, de căderile de pe munte sau de hipotermie.

Topirea gheții din ultimii 15 ani a scos la iveală și zeci de trupuri, unele încă îmbrăcate în uniformă. În 2017, familia unui soldat italian găsit pe ghețarul Presena a putut să-l înmormânteze, după ce identitatea lui a fost stabilită pe baza documentelor descoperite lângă corp, arată The Guardian.

Ghețari tot mai greu de abordat vara

Morosini a atras atenția că temperaturile foarte ridicate din sezonul cald fac tot mai riscantă urcarea pe ghețarii din Dolomiți. În 2022, unsprezece persoane și-au pierdut viața după ce un bloc uriaș de gheață s-a rupt din ghețarul Marmolada.

„Accesul la ghețari în timpul verii devine aproape imposibil, din cauza caniculei foarte lungi de la altitudine mare. Dacă veniți în zonă, puteți vedea cât de repede se retrag ghețarii și cât de puternic este impactul schimbărilor climatice”, conchide profesorul Morosini.