În urma victoriei republicane la alegerile prezidențiale din SUA, Mark Zuckerberg, co-fondatorul Facebook, s-a apărat, weekend-ul trecut, în fața unor acuzații potrivit cărora rețeaua socială a permis transmiterea de știri false despre candidați.
„Scopul nostru este de a oferi fiecărei persoane o voce. Credem cu tărie în oameni. Presupunem că oamenii înțeleg ce este important în viața lor și că își pot exprima aceste puncte de vedere nu doar în comunitatea noastră online, ci în întreaga democrație”.
Zuckerberg a anunțat că Facebook dezvoltă metode prin care sunt filtrate știrile false sau propagandistice. Peste 99% din conținutul Facebook este autentic, a subliniat co-fondatorul rețelei de socializare. Acesta a adăugat că Facebook nu este un „arbitru al adevărului”.
Conform publicației Wall-Street Journal, un studiu din 2012, derulat chiar de Facebook, arată că mesajele companiei au influențat în mod direct „exprimarea politică, căutarea informației și comportamentul la vot din lumea reală, pentru milioane de oameni”.
Citând studiul, analistul media Iulian Comănescu este de părere că influența emoțională se exercită și în climatul social diluat, mediat, al rețelelor. „(…) simpla expunere la mesaje negative/pozitive este suficientă pentru ca influențarea să aibă loc, spre deosebire de presupunerile anterioare, conform cărora o astfel de înrâurire se produce numai printr-o interacțiune mai elaborată și cu contribuția limbajului non-verbal (corporal)” – comanescu.ro.
Cu toate acestea, criticii platformei susțin faptul că Facebook mai degrabă polarizează electoratele.
Poate cel mai bine a prezentat problema Tobias Rose, designer IT și cercetător. El argumentează pe Medium, o platformă de calitate pentru editoriale, că dependența de Facebook și felul în care site-ul filtrează informațiile ne țin departe de imaginea mai largă a politicii.
„În ultimele săptămâni, am văzut cum zeci de prieteni pe Facebook rup legăturile unii cu alții. Am văzut destule postări fariseice curgând pe fluxul meu de știri, împreună cu mesaje de panică, supărare și, mai de curând, disperare existențială”.
Teoria lui Rose este că ne angrenăm în „ghetouri informaționale”, din comoditate față de felul în care Facebook filtrează informația pentru noi. În această stare, pierdem din capacitatea pentru empatie, iar această stare se vede și la vot sau în felul în care tratăm politica.
În România, din aproximativ 11 milioane de utilizatori de internet, 8,8 milioane au conturi de Facebook, arată Facebrands.ro. Studiul nu filtrează conturile oficiale sau de persoane juridice, dar estimează un cost per afișare de 0,02 Euro. Practic, atât costă să transmiți orice fel de informație la un singur om.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.