Goga și Vlaicu, o prietenie care merge în eternitate

Aurel Vlaicu și Octavian Goga au fost colegi de școală la Gimnaziul din Sibiu. Vlaicu construise o turbină care l-a uimit pe profesorul de fizică. „Îl văd ca acum, înalt, subțirel, oacheș, cu ochii negri și scrutători – își amintea Octavian Goga – și ne duceam la el acasă ca la panoramă. În chiliuța lui, unde sta la un croitor, avea un atelier de mătăsărit și făurărie.”

Puține lucruri sunt cunoscute în literatura noastră despre prietenia care i-a legat pe Ion Creangă şi Mihai Eminescu mai citim, însă mulți n-au citit nimic în viața lor altceva despre cei doi, despre Octavian Goga și Aurel Vlaicu decât scrie în manualele școlare şi poate nici atât. Nu cred că există cineva care să nu fi auzit de prietenia dintre cei doi, o prietenie pentru eternitate. O prietenie extraordinară ce nu ar fi de puțin folos de ar rămâne  în istoria literaturii.

 

«În 1900, cei doi au absolvit Gimnaziul din Sibiu, iar, în 1901, s-au întâlnit la Budapesta. Vlaicu era înscris la Politehnică. Se plimbau pe malul Dunării și discutau aprins despre magnetism și stereometrie. Vlaicu avea de întâmpinat neîncrederea celor din jur și greutățile materiale. De altfel, a urmat la Budapesta numai două semestre, apoi s-a mutat la Munchen, iar, după alte câteva luni, s-a întors în țară, unde a prestat serviciul militar. Pretutindeni, l-au însoțit cuvintele de încurajare ale lui Octavian Goga și I.L. Caragiale, marii săi prieteni.

Octavian Goga și Vlaicu s-au întâlnit după alți 10 ani, când acesta din urmă i-a vorbit mult despre invenții și proiecte, despre anii de studenție. Goga l-a vizitat la Binținți, lângă Orăștie, după care au trecut împreună granița în Țară, luând cu ei două modele de aeroplan de mărime diferită. Prin intervenția lui Goga, Aurel Vlaicu a fost angajat la Arsenalul Armatei, putând să-și construiască acolo pasărea minunată.

Dar ingeniozitatea și succesul nu merg totdeauna mână în mână. Vlaicu îl ținea la curent pe Goga cu toate neajunsurile și izbânzile. Muncea cu patimă, unind devotamentul pentru o idee, caracteristic geniului, cu încăpățânarea țărănească. Într-o bună zi, Vlaicu, în culmea deznădejdii, i-a scris lui Goga: „Hai, frate, la București, de mă scoate din belea, că iștea fac politică din aeroplan!” Și Octavian Goga nu s-a lăsat așteptat. I-a întins întotdeauna o mână frățească de ajutor sincer, dezinteresat.

Petreceau nenumărate seri împreună cu Ilarie Chendi și cu Șt. O. Iosif, timp în care Vlaicu vorbea foarte puțin, cu stânjeneala omului simplu, mulțumindu-se să spună cu modestie: „Eu nu pot vorbi ca voi! și, scoțând din buzunarul vestei un șurub, adăuga: „Iaca, o silabă din gândurile mele!”’

Au venit și Aurel Vlaicu, și Caragiale. Era prieten cu mai mulți oameni din lumea literară. Cu Arghezi, de exemplu, avea idei total diferite, dar se stimau reciproc. Pe Aurel Vlaicu l-a susținut serios în proiectele lui. Goga s-a implicat activ în lupta pentru eliberarea Transilvaniei, a și fost închis o lună de zile, la Szeged, acolo unde l-a vizitat Caragiale. Erau prieteni!“, mai spune strănepotul poetului.

La 13 septembrie 1913, Vlaicu a murit, voind să treacă peste Carpați, ca să asiste la serbările Astrei de la Orăștie, zbor simbolic pentru unitatea națională a românilor. „Vlaicu e primul sol al unui vis milenar, întâiul soldat căzut pe un câmp de bătaie, cel dintâi sânge vărsat pentru trecerea Carpaților.” Aceasta este semnificația politică pe care a dat-o Octavian Goga morții eroice a lui Aurel Vlaicu.»

 

Sursa: Mircea Goga, „Veturia Goga-Privighetoarea lui Hitler”, București, RAO International Publishing Company, 2007, pag. 591

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dan Orghici 126 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.