Guvernare anticipată

Actuala toamnă politică bucureșteană se îndreaptă spre temperaturi din sezonul vacanțelor. Pentru că acestea sunt preocupările-cheie ale unor înalți aleși, iar jocul de la vârful reprezentării este realmente lipsit de legătură cu realitatea din țară. Angajamentele actualei președinții se devoalează a fi tot mai mult în linia unei firme de contracte și manipulare. România „lucrului bine făcut“ a ajuns o realitate imposibil de contrazis. A trecut destulă vreme pentru ca acest cântec de lebădă să traverseze țara de multe ori, suficient să aflăm că principalele persoane angajate politic în garantarea reformei au sarcini de serviciu contrare. Degajarea instituțiilor publice de o supraputere a grupurilor toxice nu numai că nu a avut loc, dar se resimte în aceeași notă distructivă. Opoziția la construcția democratică, prin mecanismele cunoscute, folosește toată revolta populară acumulată, indiferent cui ar aparține.

Antitotalitarul, anticomunistul, occidentalul președinte Iohannis se vădește a fi un om al etichetelor și al unor interese la fel de bizare ca ale celor cu care a stabilit o relație constitutivă. Ceea ce părea a fi speranța unei schimbări a rămas la nivelul declarativ, într-o ordine lipsită de orice perspectivă. Confruntarea președinte-mediu politic majoritar se poartă pe un teren al propriilor interese electorale, în dauna totală a reformei. Presupusa neputință legală de intervenție a președintelui în derularea unor grave disfuncțiuni nu este deloc reală. Președintele, dacă și-ar fi asumat mandatul câștigat pe un orizont de așteptare punctual, ar fi reușit realizarea multor lucruri. Preferând însă decorativul și aceeași captivitate cu structurile din umbră, ale căror misiuni nu sunt și nu pot fi câtuși de puțin stabilirea agendei publice, primul om din stat se arată mândru de profilul său tot mai lipsit de utilitate pentru democrație, antitotalitarism și reformă.

Desigur, nu președintele Iohannis este primul pe lista vinovaților de actuala situație. Însă ce înțelege el din toată situația actuală arată o indiferență față de principiile statului de drept, la fel cu unii corifei pe care îi invocă tot mai rar. Că președintele nu mai are aproape nimic de spus prin sine însuși, ca om politic și reprezentant al interesului național, e limpede și cumva tragic pentru România. Cei care se resimt a fi în inerțiala sa prestație profită din plin de degringolada morală, arătând că fac parte din aceasta, nimic altceva. Culoarele de acțiune ale șefului statului s-au îngustat din motive care sunt consecința directă a unui om cu profil de membru vechi al sistemului piramidal.

Schimbarea guvernelor este un fapt pozitiv când acesta se întâmplă sub presiunea adevărului public. Manipularea pe care președintele Iohannis o practică, folosindu-se de starea de spirit generală, arată că România are un președinte care nu merită un al doilea mandat. Cartea de vizită a unui președinte precum al nostru este a unui membru activ și responsabil al societății. România este în criza unei reprezentări echidistante cu efecte tot mai dezastruoase prin creșterea datoriei externe și a contractelor clientelare interne și externe.

Nu întâmplător, prestația președintelui Iohannis, a cărui liberă decizie apare tot mai condiționată de interese antidemocratice, este una dintre cauzele crizei actuale.

Despre Ioan Vieru Articolele 97
Author

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*