În opinia Consiliului Fiscal, arieratele totale (inclusiv cele aferente întârzierilor la plată sub 90 de zile) au crescut de la 2,842 miliarde de lei la 31 decembrie 2009 la 4,105 miliarde de lei la 30 iunie 2010. Practic statul a ajuns să supraviețuiască pe banii patronilor.
În opinia Consiliului Fiscal, ținta de deficit bugetar la 6 luni agreată cu FMI (18,2 miliarde de lei lei, metodologie cash) a fost atinsă (18,07 miliarde de lei deficit bugetar efectiv la 6 luni) cu contribuția semnificativă a reducerilor operate la cheltuielile de capital, dar și prin creșterea restanțelor de plată (arierate). Astfel, ținta cu privire la reducerea arieratelor a fost din nou ratată în iunie 2010 și România va trebui să solicite o nouă derogare de la FMI la criteriul de arierate.
Nivelul arieratelor monitorizate de FMI (cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile) a crescut de la 1,578 miliade de lei la 31 decembrie 2009 la 1,847 miliarde de lei la 30 iunie 2010, deși programul convenit cu FMI prevedea scăderea acestora la 1,09 miliarde de lei la 30 iunie 2010. În plus, arieratele totale (inclusiv cele aferente întârzierilor la plată sub 90 de zile) au crescut de la 2,842 miliarde de lei la 31 decembrie 2009 la 4,105 miliarde de lei la 30 iunie 2010. Consiliul Fiscal opinează, de asemenea, că, dincolo de efectele negative asupra economiei private pe canalul blocajului financiar și cel al promovării indisciplinei de plată, dinamica ascendentă a stocului de arierate indică o presiune în creștere pe deficitul bugetar (metodologia cash) pentru trimestrele următoare și riscuri importante la adresa țintelor de deficit bugetar pe termen mediu agreate cu FMI.
În plus, arieratele au și un efect negativ de bumerang și asupra veniturilor bugetare. Consiliul Fiscal recomandă cu tărie plata cât mai rapidă a arieratelor existente către mediul privat (chiar cu prioritate în fața altor cheltuieli) și neacumularea de noi arierate, perpetuarea arieratelor bugetare având un rol negativ asupra economiei reale și amânând recuperarea economică.
O altă bilă neagră a guvernului Boc în opinia Consiliului Fiscal este dată de faptul că angajamentul asumat față de FMI, de construire a unui tampon financiar în cadrul Trezoreriei statului de circa 4 luni de finanțare a deficitului bugetar și de acoperire a scadențelor la datoria publică, nu a fost îndeplinit, Ministerul Finanțelor nereușind să atragă decât într-o proporție scăzută, începând cu luna mai 2010, sumele planificate inițial la licitațiile de titluri de stat. În acest sens, Consiliul Fiscal recomandă realizarea și implementarea cât mai curând posibil a unei strategii de management a datoriei publice care să plece de la dezideratul diversificării surselor de finanțare și obținerea unui profil de scadențe al datoriei publice echilibrat.