”Din creditori de ultim resort, guvernele și băncile centrale au devenit creditori de prim resort, iar asta este foarte periculos. Datoria globală crește, inflația crește și, în multe cazuri, ceea ce astăzi este numit «perturbarea lanțurilor de aprovizionare» se datorează transformării în fantome a multor companii neproductive care au fost subvenționate vreme de ani de zile, pe spezele companiilor profitabile”, scrie economistul spaniol Daniel Lacalle.
”Sunt multe motive pentru care nu ar trebui «să cheltuim acum și să înfruntăm consecințele mai târziu».
Primul ține de faptul că aceste cheltuieli sunt făcute de politicieni care nu for fi trași la răspundere pentru deciziile proaste. Gândiți-vă la adoptarea în Statele Unite a Legii pentru reducerea inflației, o lege carte prevede cheltuieli mai mari și monetizarea mai multor datorii. Este o ironie lansarea unei legi pentru reducerea inflației după ce același guvern a creat o inflație masivă cu stimuli financiari de mii de miliarde de dolari. Practic, guvernul spune că este soluția la problemele pe care el însuși le-a generat și nu face decât să încaseze de două ori nota de plata de la contribuabili.
Al doilea motiv este că guvernele îi favorizează aproape întotdeauna pe cei care nu ar trebui favorizați. Subsidiile și granturile sunt oferite deseori unor sectoare depășite economic și pline de clienți politici, iar asta duce la apariția companiilor fantomă. Politica subsidiilor guvernamentale tinde să-i susțină pe cei care au deja datorii foarte mari pe care nu și le mai pot plăti. Pe de altă parte, guvernele tind să rateze investiții importante în producerea de energie, de alimente și în sectorul comercial, investiții care ar fi putut să ferească multe țări de o criză energetica precum cea de față, care este provocata de perturbarea livrărilor de hidrocarburi dintr-o țară care produce 14% din totalul global.
Al treilea motiv este că impactul negativ al cheltuielilor mai mari depășește impactul lor pozitiv. Sunt economiști care susțin că economia americană ar fi funcționat mai bine în acest moment dacă nu ar fi existat stimuli financiari de mii de miliarde de dolari. Această cheltuială enormă a creat un deficit structural insurmontabil, cu efecte negative asupra creșterii economice, a inflației și a salariilor reale.
Economiile nu pot ieși din crize decât cu datorii mai mari, cu o creștere economica mai mică, cu salarii reale mai mici și cu un șomaj mai mare. Însă oamenii cred că data viitoare lucrurile vor sta diferit. Da, lucrurile sunt diferite de fiecare dată, însă doar prin faptul că oamenii trebuie să scoată și mai mulți bani din buzunar pentru a plăti pentru acești stimuli guvernamentali.
Ne-am obișnuit cu ideea că guvernele trebuie să cheltuiască masiv în perioade de criză, că dacă nu ar face asta, atunci ar însemna că nu fac ”nimic”. Astfel, stimuli guvernamentali de o mie de miliarde de dolari sunt urmați de stimuli de două mii de miliarde, indiferent care este problema ce trebuie rezolvată și indiferent care este rezultatul acestor politici.
Politicile nu ar trebui judecate după intențiile lor, ci după rezultate, spunea economistul Milton Friedman. Când rezultatele sunt foarte proaste, așa cum au fost cele din ultimele doua decenii, trebuie să avertizăm că nu este bună decizia de a cheltui tot mai mult în perioade de criză.
De ce este periculos ca băncile centrale și guvernele să fie creditori de prima instanță? Pentru că principala resursă pe care o folosesc în politicile lor sunt banii noștri. Politicile sociale au un revers – taxe mai mari și inflație. Unii pot spune că taxarea dură a averii celor mai bogați poate fi benefică pentru economie, însă trebuie spus că, atunci când dai guvernului autoritatea de a lua de la bogați, poți fi sigur că guvernul va fura și din buzunarul tău. Asta va face. Nu există guverne care îi taxează dur pe cei bogați fără să impună în același timp și taxe mari pentru restul contribuabililor sau fără să genereze mai multă inflație. Or, inflația este o formă de taxare suplimentară a celor săraci.
Când mai auziți de politica «să cheltuim acum și să înfruntăm consecințele mai târziu» ar trebui să vă sune precum «dă-mi portofelul». Data viitoare când veți auzi asta, aduceți-va aminte de un lucru: guvernul nu da nimic ”gratuit”, într-un fel sau altul, contribuabilul plătește pentru toate.”
romanii nu-s prosti, genetic sunt europoizi exact ca nemtii sau francezii , nu-s negroizi
sunt DOAR ne-educati ! exista destule exemple de romani GENIALI , romani care-au avut parte de-o EDUCATIE adecvata 😛
Pe cand o EDUCATIE moderna si profitabila poporului astuia ?