Guvernul Tofan, la vot în Parlamentul Republicii Moldova

Premierul desemnat Vasile Tofan merge marți, 21 iulie, în fața Parlamentului pentru a cere votul de învestitură pentru noul Guvern al Republicii Moldova. Programul de guvernare, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, mizează pe creștere economică, aderarea la Uniunea Europeană, reformarea statului și reducerea decalajelor dintre comunități.

Programul de guvernare, lista miniștrilor și structura Executivului au primit avizul Comisiei juridice, numiri și imunități înaintea ședinței plenare. Potrivit Comisiei, toți candidații propuși pentru funcțiile de miniștri îndeplinesc criteriile de profesionalism și integritate. Evaluarea a fost făcută în baza actelor emise de Centrul Național Anticorupție, notează Moldova 1.

Vasile Tofan propune păstrarea structurii actuale a Guvernului. Executivul ar urma să aibă 14 ministere, aceleași ca în fostul Cabinet. Sunt menținute și cele două funcții de vicepremier fără portofoliu: viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și viceprim-ministru pentru Reintegrare.

În ședință, deputatul neafiliat Vasile Tarlev a propus ca Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării să includă în denumire și cuvântul „Industrie”.

„Noi trebuie să industrializăm țara și dumneavoastră știți foarte bine, nu mai rău ca mine. În fața investitorilor contează prioritățile Guvernului. Și dacă nu este scris că tindem spre această prioritate, vor ocoli și industrializarea”, a afirmat Tarlev.

Vasile Tofan a spus că denumirile instituțiilor contează, dar a invocat costurile administrative. Potrivit acestuia, schimbarea numelui unui minister ar însemna cheltuieli suplimentare.

„Chiar și schimbarea unui singur cuvânt înseamnă schimbarea ștampilelor, a foilor cu antet și a multor altor documente”, a explicat candidatul, subliniind că nu aceasta este cea mai mare prioritate în prezent.

Premierul desemnat a mai spus că producția industrială a crescut cu 7% în primele cinci luni ale anului.

„Îmi propun să mă concentrez, în primul rând, pe accelerarea acestei creșteri și mai puțin pe semantica denumirii ministerului. Vă înțeleg argumentul și sunt de acord că semantica contează, însă, în acest caz, ar însemna o risipă suplimentară pe care cetățenii nu și-o doresc”, a declarat Vasile Tofan.

Cinci direcții până în 2029

Programul propus de Vasile Tofan are 147 de pagini și stabilește principalele direcții ale viitorului Cabinet până în 2029.

Prima prioritate este relansarea economiei. Guvernul promite sprijin pentru antreprenoriat, atragerea investițiilor și creșterea exporturilor. Programul include și un sistem fiscal simplificat, care să încurajeze munca și investițiile.

A doua direcție este accelerarea aderării la Uniunea Europeană. Executivul vrea deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere în 2026 și pregătirea semnării Tratatului de aderare până la finalul anului 2028.

O altă prioritate este reformarea statului. Programul prevede eliminarea suprapunerilor de competențe și consolidarea domeniilor-cheie. Sistemul de salarizare din sectorul public ar urma să devină mai transparent, fără sporuri netransparente sau excepții nejustificate.

Guvernul Tofan promite și investiții în securitate. Printre obiective se numără modernizarea apărării aeriene și antidronă, protecția cibernetică, mobilizarea, protecția civilă și dezvoltarea unui sistem național de avertizare publică.

A cincea direcție vizează creșterea calității vieții. Programul include locuri de muncă decente, sprijin pentru familii, educație orientată spre competențe și promovarea egalității de gen. Documentul prevede și majorarea salariului minim la 10.000 de lei până în 2030.

Fond de convergență pentru reducerea decalajelor

Noul Executiv își propune și consolidarea suveranității și integrității teritoriale. Programul vorbește despre extinderea treptată a normelor naționale și europene în regiunea transnistreană.

Un punct important este crearea unui Fond de convergență. Acesta ar urma să devină operațional la 1 ianuarie 2027. Fondul va finanța proiecte locale de infrastructură, educație, sănătate, apă și sanitație. Scopul declarat este reducerea decalajelor dintre comunități.

Pe zona de securitate, Guvernul Tofan promite menținerea stabilității în Zona de Securitate. Executivul spune că va continua demersurile pentru retragerea trupelor și munițiilor rusești.

Programul include și protejarea drepturilor cetățenilor. Sunt vizate mai ales accesul la servicii medicale, documente și educație în limba română.

Patru nume noi în Guvernul propus de Tofan

Vasile Tofan propune patru schimbări față de Cabinetul condus de Alexandru Munteanu. Radu Musteață este propus la Agricultură și Industrie Alimentară, Victoria Belous la Finanțe, Alexandru Gasnaș la Sănătate, iar Dan Suruceanu la Cultură. Ceilalți membri ai echipei guvernamentale ar urma să își păstreze funcțiile.

Lista propusă de Vasile Tofan este următoarea:

Eugen Osmochescu – viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării;
Vladimir Bolea – viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale;
Cristina Gherasimov – viceprim-ministru pentru Integrare Europeană;
Mihai Popșoi – viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe;
Valeriu Chiveri – viceprim-ministru pentru Reintegrare;
Dan Perciune – ministru al Educației și Cercetării;
Radu Musteață – ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare;
Daniela Misail-Nichitin – ministră a Afacerilor Interne;
Vladislav Cojuhari – ministru al Justiției;
Victoria Belous – ministră a Finanțelor;
Natalia Plugaru – ministră a Muncii și Protecției Sociale;
Alexandru Gasnaș – ministru al Sănătății;
Gheorghe Hajder – ministru al Mediului;
Dan Suruceanu – ministru al Culturii;
Dorin Junghietu – ministru al Energiei;
Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării;
Alexei Buzu – secretar general al Guvernului.

Vasile Tofan, antreprenor, formează un nou Guvern la aproape trei săptămâni după demisia fostului premier Alexandru Munteanu. Acesta și-a anunțat plecarea din funcție la începutul lunii iulie.

Guvernul Munteanu fusese învestit la 31 octombrie 2025, la o lună și trei zile după alegerile parlamentare. Scrutinul a schimbat componența Parlamentului, dar a menținut majoritatea Partidului Acțiune și Solidaritate. Cabinetul Munteanu a primit atunci votul a 55 de deputați.