In memoriam Ion Cuceu

Cercetător profund și excelent profesor, Ion Cuceu rămâne în amintirea tuturor pentru bunătatea și căldura sa sufletească. N-a mai așteptat să treacă anul cu noi, a plecat de Crăciun, iar cei apropiați spun că a plecat ”să cerceteze tradiţiile din Cer”.

Ion Cuceu  s-a stins din viață, marți, pe 26 decembrie 2023, și va fi înmormântat sâmbătă, pe 30, la Cimitirul Central.

Născut pe 23 iulie 1941, Giurtelecu Hododului, a absolvit studiile liceale la Baia Mare, în 1962, (Liceul Gheorghe Șincai) și studiile universitare – în 1967 , Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura română.

A susținut doctoratul în științe filologice în 1978, cu teza Fenomenul povestitului. O încercare de abordare sociologică şi antropologică asupra narativităţii.

A urmat cursuri și stagii de specializare și documentare în etnologie şi folcloristică la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române din Bucureşti (1969), Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1971), Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară al Universităţii din Iaşi (1978), Institutul de Etnografie al Academiei Maghiare de Ştiinţe din Budapesta (1981), Centrul de Antropologie Culturală şi Etnologie Europeană, din cadrul Institutului de Sociologie al Universităţii Libere din Bruxelles (1993), Universitatea Ujgorod-Ukraina (1998), Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova (2003), Academia Ungară de Ştiinţe- Budapesta (2008) și Université Victor Segalen din Bordeaux, Franţa (2009).

Cercetător științific la Secţia de Etnografie şi Folclor a Filialei Cluj a Academiei Române (1967-1970), mai apoi transformată în Sectorul de Etnologie şi Sociologie al Centrului de Ştiinţe Sociale al Universităţii „Babeş-Bolyai” (1970-1980) și coordonator al acestei secții (1980-1990). Între 1990 și 2011- a fost director al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”.

În calitate de Profesor asociat al Universității Babeș-Bolyai, a susținut cursuri în cadrul Facultăţii de Litere (1992-1999) și Studii Europene (1996-1999). A fost,  de asemenea, profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii de Nord din Baia Mare între 1996 și 1999.

Profesor universitar titular la Facultatea de Studii Europene (1999-2012), prodecan (2004-2008) și coordonatorul unor programe de cercetare vizând afirmarea noii Etnologii Europene comparative la Universitatea din Cluj şi în institutele de cercetări din România- după 1999.

I s-a decernat premiul Academiei Române în anul 1999.

Lucrări publicate ( selectiv).

Volume:

  • Monografia Văii Gurghiului, 1978.
  • Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. – Cluj-Napoca: [s.n.], 1978.
  • Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte. (în colaborare cu Maria Cuceu) – București: Editura Minerva, 1988.
  • Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie şi antropologie asupra naratiunilor populare. – Cluj-Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 1999.
  • Probleme actuale în studierea culturii tradiționale. – Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2000.
  • Cântecul de cătănie, 2 vol. – Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1997-2002.
  • Dicţionarul proverbelor românești. – Bucureşti ; Chişinău : Litera Internaţional, 2006.

 

Co-autor:

  • Ritualuri de nuntă în Transilvania. – Cluj-Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 2007- (în colaborare cu Maria Cuceu, Ion Șeuleanu, Anamaria Lisovschi Petrean).
  • Ritualurile agrare românești. – Cluj-Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 2008- (în colaborare cu Maria Cuceu).

 

Editor:

  • Moldovan, Ioan Micu. Povești populare din Transilvania. – București: Editura Minerva, 1987 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • Vâlsan, G. Studii antropologice, etnografice și geopolitice. – Cluj-Napoca: Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2001.
  • Mușlea, Ion. Arhiva de Folclor a Academiei Române. – Cluj-Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene, 2003 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • Muşlea, Ion. Cercetări etnologice zonale. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2004 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • Muşlea, Ion. Arhiva de folclor a Academiei Române : studii, memorii ale întemeierii, rapoarte de activitate, chestionare 1930-1948. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2005 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • Alternative antropologice şi etnologice în cercetarea culturilor : studii şi comunicări. – – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2007.
  • Spiritualitate şi cultură europeană : volum dedicat profesorului Ladislau Gyémánt la împlinirea vârstei de 60 de ani. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2007 (în colaborare).
  • Taloș, Ion. Valea Gurghiului : monografie etnologică. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2008.
  • Romania Occidentalis – Romania Orientalis : volum omagial dedicat prof. univ. dr. Ion Taloş. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene : Mega, 2009 (în colaborare cu Alina Branda).
  • Etnologia românească astăzi : studii şi comunicări. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2009.
  • Metode și instrumente de cercetare etnologică : stadiul actual și perspectivele de valorificare : studii închinate memoriei savanților: Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2011 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • Butură, Valer. Studii şi cercetări de etnobotanică românească. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2011 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • Teme actuale în cercetarea etnologică şi antropologică : studii şi comunicări ştiinţifice. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2012 (în colaborare cu Alina Branda, Cosmina Timoce-Mocanu).
  • Mentori şi discipoli :85 de ani de la naşterea profesorului Dumitru Pop (1927-2006). – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2012 (în colaborare cu Maria Cuceu).
  • 90 de ani de cercetări etnologice la Cluj : 1922-2012. – Cluj-Napoca: Editura Mega, 2012 (în colaborare cu Maria Cuceu și Liviu Pop).
  • Antropologie şi studii culturale : perspective actuale. – Cluj-Napoca : Editura Mega, 2012 (în colaborare cu Alina Branda, Cosmina Timoce-Mocanu).
  • Petrovici, Emil. Cercetări etnologice şi dialectologice în Transilvania şi Banat. – Cluj-Napoca : Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, 2012.
  • Moldovan, Ioan Micu. Folclor din Transilvania : (1863-1878). – Cluj-Napoca : Editura Mega, 2014.
  • Repertoriul general al Arhivei de Folklor a Academiei Române, 1930-1948, 2 vol. – Cluj-Napoca : Editura Mega, 2015 (în colaborare cu Maria Cuceu și Cosmina Timoce-Mocanu).
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

1 Comentariu

  1. Nu deranjează nici pe Ministrul de Interne, nici pe Ministerul Culturii nici pe SRI, pe Academia Română, că pe Wikipedia dacă cauți Giurtelecu Hododului, mai afli obligatoriu și demumirile Hadadgyőrtelek, Wüst Jörgen, și nici că la țară scrie mare Austro -Ungaria atașat fiind lipite steagul Austriei și al Ungariei, urmate de Județ Satu Mare și Comuna Hodod!!! Asta când la Demografie scrie: Populatie Român 807 adică98,9% Romi 8 adică 1 %. La limbă vorbită Limba Română 809 99,1%. Limba romani 7 0,9%.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.