În spatele unei decizii „dubioase” a președintelui Israelului

Alegerile repetate din Israel au fost văzute ca un referendum pentru viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu, care se confruntă cu trei dosare de corupție și abuz de putere și se află la doar câteva zile distanță de decizia procurorilor de a-l trimite sau nu în judecată. Acest ”referendum” a fost pierdut, pentru că partidul de dreapta Likud, al lui Netanyahu, a ieșit pe locul doi, în spatele partidului centrist ”Albastru și Alb”, al generalului Benjamin Gantz.

În acest context, decizia președintelui Israelului, Reuven Rivlin, de a-l însărcina pe Netanyahu, și nu pe Gantz, să formeze noul guvern a fost primită cu suprindere. The New Yorker scrie că este o decizie ”dubioasă”, mai ales că Netanyahu a mai încercat anul acesta, fără succes, să formeze un guvern.

Netanyahu are la dispoziție 28 de zile pentru formarea unei majorități. Pentru el, este o cursă nu pentru guvernare, cât pentru a scăpa de proces și de o condamnare la închisoare, spun analiștii. Planul său este că, odată revenit la putere după interimatul actual, să adopte o lege care să reducă din puterile Curții Supreme, o lege care să-i asigure imunitatea. Doar partidele religioase din Israel pot accepta un asemenea plan, pentru că și ele au interesul de a reduce din puterea Curții Supreme, pentru a-și promova ambițiile teocratice. Însă acestei coaliții îi lipsesc șase voturi in Knesset pentru a deveni majoritară.

Voturile lipsă pot veni de la partidul care arbitrează acum lupta poilitică – Israel Beitenu, condus de Avigdor Lieberman, exponentul israelienilor de origine rusă, un inamic declarat al partidelor religoase. Câtă vreme chiar Lieberman este cel care a determinat dezagregarea precedentei coaliții conduse de Netanyahu, analiștii sunt sceptici că aceștia s-ar mai putea alia.

Pe scurt, Netanyahu se teme de jutsiție și se aliază cu partidele religioase; generalul Gantz se opune partidelor religioase, susține demersul justiției, ăl respinge pe Netanyahu și încearcă o coaliție cu Lieberman și partidele arabe (a treia forță din Knaesset, dar care nu au fost niciodată cooptate la guvernare); Liebarman este decshis atât către Netanyahu, cât și către Gtantz, respinge partidele religioase, dar și pe cele arabe.

The New Yorker arată că există patru scenarii posibile pentru viitoruil politic în Israel.

1. O alianță între Likud (Netanyahu) și Lieberman (Israel Beitenu). În acest caz, premierul ar scăpa de procesele sale. Însă ar putea avea mari probleme cu liderii propriului partid, în cazul în care ar susține inițiativele aliatului Lieberman.

2. Netanyahu nu reușește să formeze o majoritate, iar rivalul Gantz este însărcinat cu formarea guvernului. Este un scenariu care depinde de o lovitură internă în partidul lui Netanyahu, căci numai în acest fel Likud le-ar putea permie centriștilor din partidul Albastru și Alb să preia puterea. Or, până acum, din rândurile partidului lui Netanyahu nu s-a ridicat nimeni care să-i conteste autoritatea, să pună umărul la ridicarea imunității lui și să-l trimită în fața judecătorilor.

3. Însărcinarea unui al treilea politician cu formarea guvernului. Ochii analiștilor se îndreaptă spre actualul președinte al Knessetului, Yuli Edelstein, un membru Likud care nu-l simpatizează deloc pe șeful său pe linie de partid Netanyahu. Cu un asemenea premier ar fi posibil un guvern de uniune națională, spun analiștii, un guvern care să fie condus jumătate de mandat de Likud și cealalta jumătate de generalul Gantz.

4. Noi alegeri. Ar fi al treilea scrutin anticipat în mai puțin de un an. În acest scenariu este posibilă îndepărtarea lui Netanyahu de la conducerea partidului, pentru că ar fi văzut ca liderul care, de doua ori consecutiv, nu a fost capabil să formeze o coaliție. Este scenariul care ar grăbi o lovitură în partidul lui Netanyahu, mai cu seamă dacă aliatul său din SUA, Ddonald Trump, va fi supus procedurii de impeachment.

Văzută prin prisma acestui ultim scenariu, decizia ”dubioasă” a președintelui Israelului de a-l însărcina pe Netanyahu cu formarea guvernului nu este altceva decât o incercare de a-l împinge spre un eșec. Între timp, procurorul general nu trebuie decât să-l trimită în judecată pe premierul actual, iar rivalii din propriul partid ar urma să-l îndepărteze, sub privirea indiferentă a unui Donald Trump mult prea preocupat de propriul impeachment.