Încă un pretext de război pentru Moscova

Duma de Stat de la Moscova, a aprobat, în primă lectură, un proiect de lege care i-ar extinde atribuțiile lui Vladimir Putin privind desfășurarea trupelor în afara granițelor. Pentru a deveni lege, proiectul mai trebuie sa treacă de cel puțin două lecturi. El  introduce un nou motiv pentru intervenții militare: protejarea cetățenilor ruși din străinătate.

Duma de la Moscova  mai deschide o ușă pentru intervenții militare

Vladimir Putin nu a părut constrâns de legislație când a invadat Ucraina. Si atunci a fost invocată protejarea rușilor din vecinătatea apropiată – o doctrină mai veche la Moscova. Inițiativa actuală nu urmărește, prin urmare, să-i ofere președintelui Rusiei puteri noi. Rusia a demonstrat că este atentă la justificările istorice și la baza legală a acțiunilor sale militare. De aceea, proiectul de lege poate să transmită un semnal politic către publicul intern, dar și cel extern.

Noua prevedere ar permite Moscovei să invoce apărarea cetățenilor ruși considerați discriminați în alte state drept motiv pentru intervenții. Comunități ruse semnificative există în statele baltice și Republica Moldova.

Rusia vrea ca Transnistria să revină la vechile scenarii

Acest proiect de lege aruncă o lumină mai sumbră asupra declarației privind Transnistria făcută de unul dintre adjuncții ministrului rus de Externe, într-un interviu pentru Izvestia. „Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă şi necondiţionată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut şi eficient pentru soluţionarea conflictului. Totuşi, din cauza poziţiilor Chişinăului şi ulterior ale Kievului, formatul este inactiv din 2019. Întâlnirile dintre reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului în aşa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluţie”, a declarat, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat cotidianului Izvestia.

Totuși, scenarii de extindere militară sunt limitate de realități strategice. De exemplu, un atac asupra Republicii Moldovei sau României ar presupune controlul unui coridor terestru prin sudul Ucrainei, inclusiv regiunea Odesa – obiectiv imposibil în condițiile în care Rusia întâmpină încă rezistență în Donbas.

Estonia, Letonia și Lituania, cu bățul prin gardul Moscovei

Lucrurile nu stau neapărat astfel în statele baltice. Sun state membre NATO, dar sunt considerate cele mai vulnerabile la o eventuală aplicare a noii doctrine. Iar deciziile politice din aceste state nu ajuta. Există deja tensiuni: Estonia a restrâns drepturile electorale ale cetățenilor ruși și belaruși, iar Letonia și Lituania au adoptat măsuri privind rezidența și proprietatea. Comunitățile ruse reclamă pierderea unor drepturi și restricții lingvistice.

Relativizarea garanțiilor americane de securitate

De ce contează aceste șicane la adresa de comunității ruse? Astfel de politici ar putea testa solidaritatea NATO la fel de mult ca și proiectul de lege din Duma de Stat de la Moscova. În Congresul SUA a fost introdus, la finalul anului 2025, un proiect de lege pentru retragerea SUA din NATO. În 2023, senatorul libertarian Rand Paul a introdus o rezoluție care să redea Congresului autoritatea de a declara război.

Sunt rezoluții fără șanse de a trece. Ele vin însă cu un mesaj pentru care ar vota o bună parte din electoratul american. Ar relativiza garanțiile de securitate americane. Fiecare congresmen ar vota în funcție de ce percepe că ar fi interesul național, dar și interesul alegătorilor săi (câți dintre ei sunt est-europeni, spre exemplu) și interesele donatorilor. Fiecare provocare la adresa aliaților SUA în ajutorul cărora America ar trebui să sară ar fi disecată nu de câțiva membri ai unei celule de criza, ci de sute de congresmeni.

Europa își pregătește singură descurajarea

Sub administrația Trump, implicarea SUA într-un eventual conflict este oricum incertă. De aceea, aliații europeni și-au consolidat prezența militară în regiune și ar putea reacționa în cazul unei agresiuni. ”Oficialii europeni urmăresc să mențină descurajarea împotriva Rusiei, continuitatea operațională și credibilitatea nucleară, chiar dacă Washingtonul își retrage forțele din Europa sau refuză să îi vină în apărare, așa cum a amenințat președintele Trump”, scrie The Wall Street Journal. Noua lege din Duma de Stat poate fi văzută ca un posibil prim pas într-o strategie mai amplă de escaladare.

Liste de „ținte” europene și la retorică belicoasă la Moscova

Pentru moment, Rusia se rezumă la escaladări verbale. Ministerul rus al Apărării Ministerul a publicat o listă cu locații și companii din Europa implicate în producția de drone pentru. Tarile sunt: Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Polonia, Letonia, Lituania, Cehia. Ministerul rus a precizat că publicarea acestei liste are rolul de a informa societățile din aceste țări despre ”amenințările de securitate”. Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a explicat lucrurile altfel. El a descris lista ca ”ținte potențiale” ale forțelor ruse.

Sunt inițiative legislative și declarații care întăresc un consens existent în rândul armatelor europene – Rusia poate fi gata de o nouă agresiune mai repede decât se estimează. De la începutul războiului din Ucraina, aceste estimări au mers de la doi ani până la șapte ani. Ucraina este văzută ca un element esențial – un stat tampon unde piedica în calea Rusiei sunt liniile fortificate din Donbas pe care regimul Zelenski refuză să le cedeze, în ciuda presiunilor din partea SUA.

Putin își critică propria politică economică

Mai există însă și o altă piedică în calea Rusiei – situația economica. Recenta întâlnire a președintelui Vladimir Putin cu conducerea aparatului de politică economică din Rusia oferă o imagine semnificativ diferită de cea a Rusiei care profita de creșterea prețului petrolului și de războiul din Golf. Vladimir Putin a spus că evoluția nu corespunde așteptărilor oficiale. Potrivit Kremlinului, el a declarat: „Mă aștept să aud astăzi rapoarte detaliate privind motivele pentru care evoluția indicatorilor macroeconomici a rămas până acum sub așteptări – nu doar ale experților și analiștilor, ci și ale guvernului și ale băncii centrale”.

„Per ansamblu, PIB-ul a scăzut cu 1,8% în ianuarie–februarie”, a spus Putin. Declinul care a afectat sectoare-cheie ale economiei reale este îngrijorător. Potrivit lui Putin, „sectoarele de producție, industria în ansamblu și construcțiile sunt în pierdere”. Criza lovește nu doar zone periferice, ci exact industriile esențiale pentru o creștere sustenabilă.