Începe era dobânzilor ridicate. Cine va plăti prețul

Economia mondială intră într-o perioadă în care dobânzile ridicate ar putea deveni o realitate pentru mai mulți ani. Creșterea randamentelor obligațiunilor la nivel global majorează costurile de finanțare și pune presiune asupra guvernelor, companiilor și populației. Analiștii avertizează că perioada banilor ieftini, care a caracterizat o bună parte din ultimul deceniu, pare tot mai îndepărtată. (HotNews.ro)

Randamentele obligațiunilor au ajuns în ultimele zile la niveluri maxime pentru mai mulți ani. Titlurile de stat germane cu maturitate de 10 ani au atins cel mai ridicat nivel din 2011, în timp ce randamentele obligațiunilor japoneze pe 10 ani se mențin peste 3%. În Statele Unite, randamentele au urcat la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023, iar în Marea Britanie au ajuns la un nivel care nu a mai fost întâlnit din 2008.

Una dintre cauzele principale este creșterea masivă a emisiunilor de datorie publică. Guvernele au nevoie de tot mai mulți bani pentru a-și finanța deficitele, iar investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni. La presiunea generată de datoriile publice se adaugă scumpirea petrolului, care a reaprins temerile privind inflația.

În acest context, băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină politica monetară restrictivă pentru o perioadă mai lungă. Robin Brooks, cercetător senior la Brookings Institution, apreciază că tendința actuală ar putea persista „mulți ani”.

Guvernele, printre cei mai mari perdanți

Statele cu datorii publice mari sunt printre cele mai vulnerabile la creșterea dobânzilor. Atunci când obligațiunile ajung la scadență, guvernele trebuie să se împrumute din nou. Dacă noile împrumuturi sunt contractate la dobânzi mai mari, factura pentru plata dobânzilor crește treptat și pune presiune pe bugetele naționale.

Situația este cu atât mai dificilă pentru țările care combină deficite bugetare mari, niveluri ridicate ale datoriei și dependență de finanțarea externă. Franța este indicată printre economiile dezvoltate vulnerabile la această combinație de factori.

Japonia oferă un exemplu al amplorii problemei. Datoria guvernamentală depășește 200% din PIB, iar serviciul datoriei este estimat să reprezinte peste un sfert din cheltuielile guvernamentale în anul fiscal 2026. Cu cât randamentele cresc mai mult, cu atât presiunea asupra finanțelor publice devine mai puternică.

Companiile cu datorii mari sunt și ele în pericol

Noul mediu de dobânzi afectează și companiile care trebuie să își refinanțeze datoriile sau să obțină bani pentru investiții. Cele mai expuse sunt firmele cu grad mare de îndatorare, bilanțuri fragile și împrumuturi cu dobândă variabilă.

Companiile de dimensiuni mai mici tind să aibă o proporție mai mare de datorii cu dobândă variabilă decât marile corporații. Pentru acestea, creșterea costurilor de finanțare poate avea efecte rapide asupra profitului.

Printre sectoarele considerate vulnerabile se află imobiliarele comerciale, firmele susținute de fonduri de private equity și anumite companii de software. În plus, investițiile masive în inteligență artificială presupun cheltuieli uriașe pentru centre de date și infrastructură. Dobânzile mai mari pot face unele dintre aceste proiecte mai puțin atractive din punct de vedere economic.

Populația cu venituri mici va resimți cel mai puternic efectul

Pentru consumatori, dobânzile ridicate se pot traduce în credite mai scumpe. Efectele se pot vedea în special în cazul creditelor ipotecare, al împrumuturilor auto și al altor forme de finanțare.

Cei cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili deoarece o parte mai mare din veniturile lor este destinată ratelor și cheltuielilor esențiale. În schimb, gospodăriile mai înstărite pot beneficia de randamente mai mari pentru economii și au o capacitate mai mare de a suporta creșterea costurilor de creditare.

Impactul nu va apărea neapărat imediat pentru toată lumea. Creditele cu dobândă fixă pot proteja temporar unele gospodării, însă problemele pot deveni vizibile atunci când aceste împrumuturi ajung la scadență și sunt refinanțate în condiții mai scumpe.

O reducere a consumului ar putea avea efecte asupra întregii economii. Dacă gospodăriile alocă mai mulți bani pentru rate și mai puțini pentru cumpărături, companiile pot avea vânzări mai mici, iar ritmul economic poate încetini.

Ce se întâmplă cu investițiile

Creșterea randamentelor obligațiunilor pune presiune și asupra piețelor financiare. Obligațiunile guvernamentale devin mai atractive pentru investitori atunci când oferă randamente mai mari, ceea ce poate reduce interesul pentru acțiuni.

În același timp, dobânzile mai mari reduc valoarea actuală a profiturilor viitoare ale companiilor. Acest mecanism poate pune presiune asupra evaluărilor bursiere, în special în cazul companiilor ale căror câștiguri sunt așteptate peste mulți ani.

Există însă și o parte pozitivă pentru investitori. Cei care cumpără obligațiuni noi pot beneficia de cupoane mai mari și de venituri mai consistente. Deutsche Bank estimează că randamentul titlurilor americane de Trezorerie pe 10 ani ar putea ajunge la aproximativ 5,5% în următorul an.