Începutul de an ne lovește cu două vești foarte rele

Inflația în industrie a crescut cu 32%, iar ROBOR, indicele care calculează costul creditelor în lei la trei luni a ajuns luni la 3,02% pe an, nivel record. Acestea sunt două vești rele încă de la începutul acestui an. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, susține că inflaţia resimţită de populaţie afectează şi bugetul, pentru că vor crește și cheltuielile nu doar încasările. În plus, oficialul Executivului a spus că există trei valuri inflaționiste care se suprapun în acest moment. Pe lângă inflația cauzată de creșterea prețului la energie și cea cauzată de balanța comercială, urmează un nou val inflaționist cauzat de ridicarea dobânzilor de către băncile naționale.
”Încasările suplimentare la buget se datorează taxelor amânate în 2020, care au fost eșalonate și au venit la bugetul pe 2021 și vor veni în continuare și în 2022. Inflația creează un volum mai mare de venituri dar niciun finanțist cu adevărat profesionist nu ar trebui să se bucure. Așa cum îți influențează veniturile, îți influențează și cheltuielile”, a spus Adrian Câciu, la B1TV.

Conform Institutului Național de Statistică, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 32,2%, în luna noiembrie 2021, comparativ cu luna noiembrie 2020. ”În luna noiembrie 2021, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 4,9% faţă de luna octombrie 2021. În luna noiembrie 2021, comparativ cu luna noiembrie 2020, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 32,2%”, arată datele INS.

Astfel, industria extractivă s-a scumpit în noiembrie 2021, faţă de noiembrie 2020, cu 80,67% şi cu 11,95% faţă de octombrie 2021. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu 151,6% în noiembrie 2021, faţă de noiembrie 2020, şi cu 17,85% faţă de octombrie 2021.

În industria prelucrătoare preţurile au crescut cu 19,07% în noiembrie 2021, faţă de noiembrie 2020, şi cu 0,78% faţă de octombrie 2021. La această categorie, cel mai mult au crescut preţurile în industria metalurgică, cu 59,51% faţă de noiembrie 2020 şi au scăzut cu 2,29% faţă de octombrie 2021. Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite s-a scumpit cu 36% în noiembrie 2021 faţă de noiembrie 2020 şi cu 0,22% faţă de octombrie 2021.

Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-a scumpit cu 34,4% în noiembrie 2021 faţă de aceeaşi lună din 2020 şi cu 2,69% faţă de octombrie 2021.

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a scumpit în noiembrie 2021 faţă de aceeaşi lună din 2020 cu 94,51% şi cu 19,95% faţă de octombrie 2021.

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare s-a scumpit cu 7,52% în noiembrie 2021, faţă de noiembrie 2020.

Nu era de ajuns vestea de la INS, pentru că BNR a afișat un record pentru ROBOR. Indicele care calculează costul creditelor în lei la 3 luni a crescut luni la 3,02% pe an, cu 50% mai mult decât în urmă cu un an. Astfel, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut luni la 3,02% pe an, de la 3,01% cât a fost vineri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul anului 2021, indicele ROBOR la 3 luni era 1,98% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 3,14%, de la 3,13% pe an cu o şedinţă în urmă, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 3,24% pe an, de la 3,23% cât era vineri.Românii care au creditele de consum şi ipotecare legate de IRCC încă nu simt creșterea ratelor, pentru că această dobândă de referinţă are un decalaj de 6 luni. Acum este de 1,08%. Majorarea dobânzilor vine ca urmare a deciziilor Băncii Centrale de a majora dobânda cheie la 1,75%.

BNR va majora dobânda de referinţă de mai multe ori în acest an, dar părerile analiştilor în privinţa nivelului maxim sunt împărţite: unii merg pe 2,5%, alţii se aşteaptă la 3,5%, dacă nu chiar mai mult.

Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 1,17% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,08%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Potrivit lui Câciu, inflația cu care ne confruntăm are două componente care se resimt și una care va veni. ”Cele care se resimt, le știm cu toții. În primul rând este inflația generată de prețurile la energie, care are componentă internă și componentă externă. Noi avem o explozie a prețurilor la energie. Este o parte a inflației. O altă parte a inflației este cauzată de importuri. Suntem o țară care depindem de importuri, mai ales pe investiții, unde nu avem producție internă. Aceasta este ceea ce resimțim astăzi. Va mai veni un val de inflație peste noi care se numește, în termeni profesionali, inflația monetaristă, cea care este declanșată de explozia de capital care a avut loc în SUA și în Europa. S-au tipărit bani. Prin ridicarea dobânzilor de către băncile centrale, vom avea o inflație generată de dobânzi sau inflația monetaristă. Toate aceste trei tipuri de inflație se suprapun, iar grosul inflației în România se va afla la jumătatea anului 2022, dacă nu se intervine”, a atenționat Adrian Câciu.

Analistul economic Bogdan Glăvan îl contrazice pe ministrul Finanțelor. ”Inflația în industrie, 32%! – prețurile au crescut cu 5% într-o singură lună, din octombrie până în noiembrie. Am văzut că ministrul finanțelor a declarat că și statul suferă de pe urma inflației și că „va mai veni un val de inflație peste noi, cauzat de creșterea dobânzilor”. În primul rând, statul nu suferă, ci este beneficiarul inflației. Dacă statul ar pierde de pe urma inflației, atunci inflația nu ar exista. Inflația redistribuie avuția. Câștigă cei care stau aproape de robinetul cu bani, cei care primesc bani și îi pot cheltui (făcând plăți) înainte ca valoarea lor să se dilueze în piață. Statul este principalul actor aflat în această ipostază, el este mufat direct la robinet, el are nevoie de bani suplimentari lună de lună, fiindcă are o gaură bugetară mare pe care trebuie să o acopere și este incapabil să rezolve problema altfel decât prin noi și noi împrumuturi „printate”. În al doilea rând, creșterea dobânzilor nu este o cauză a inflației. Dobânzile cresc la fel de firesc cum cresc prețurile mărfurilor atunci când în economie sunt foarte mulți bani. Deci, creșterea dobânzilor este un simptom al inflației. Dobânzile cresc deoarece creditorii (deponenții, investitorii etc.) încearcă să se protejeze contra inflației. Ei refuză să cadă de fraieri dând cu împrumut o sumă, urmând să recupereze la scadență o sumă a cărei putere de cumpărare să fie mai mică decât cea acordată inițial. Creșterea dobânzilor este o trăsătură naturală, consecința inevitabilă a inflației. Faptul că ea nu se produce instantaneu, ci eșalonat în timp, la fel cum cresc și prețurile, este altă treabă, la fel de naturală. Aceste creșteri înlătură iluzia că inflația aduce prosperitate, iluzie de care unii suferă, temporar. Dacă ministrul de finanțe crede altceva, atunci înseamnă că face aceeași eroare ca Erdogan în Turcia. Apropo, în Turcia guvernul tocmai a cerut exportatorilor să schimbe în lire un sfert din veniturile obținute – o semi-naționalizare a valutei. Disperarea e mare, dar nu disperarea va scoate Turcia din marasmul inflaționist, ci revenirea la bun-simț”, a spus Glăvan.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4566 Articole
Author

4 Comentarii

  1. Capul sus nea Cosmin Pam Matei,nu te mai stresa ca dai in boala dupa teoria lui mos Dulcan!
    Doua vesti „foarte rele”mergea si doua vesti”rele”:))nu trebuie sa devii despresiv,Câciu a vorbit putin,dar a spus mai bine
    Chiar imi pare rau ca te comentez..

  2. Daca totul merge din rau in mai rau de ce este nevoie de atatea ministere, agentii, etc? de ce isi primesc astia lefurile grase? De ce consuma acesti paraziti resursele tarii?

  3. Foarte clare explicatiile analistului Glavan, pe intelesul populatiei …
    Cea mai interesanta, citez:

    ” Dacă statul ar pierde de pe urma inflației, atunci inflația nu ar exista. !!! Inflația redistribuie avuția!!!. Câștigă cei care stau aproape de robinetul cu bani, cei care primesc bani și îi pot cheltui”

    A ha ha ha, imi place ca spune ce nu au indraznit sa spuna altii 😉

  4. Nu niste guverne cretine, care au distrus societatea au creat haos, au omorit si omoara in continuare batrini si s-au imbogatit intre timp…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.