Începutul sfârșitului „barierei” împotriva dreptei radicale?

Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat detașat alegerile din Saxonia-Anhalt, în fața CDU, dar fără să obțină majoritatea absolută. Din cele 83 de mandate ale Landtag-ului, AfD va avea 39, CDU 15, iar SPD, Verzii și Die Linke câte 8. BSW intră în parlament cu 5 mandate. AfD a câștigat aproape toate cele 41 de circumscripții: 38, în timp ce Die Linke a obținut 3; CDU nu a câștigat niciun mandat direct. AfD a obținut 43,8% din voturi, CDU 17,2%. Prezența la urne a atins un record de 77,8%, depășind precedentul record din 1998, de 71,7%.

Răsturnare pentru AfD spectaculoasă față de 2021

41 de mandate din totalul de 83 sunt obtinute prin vot direct uninominal, în vreme ce celelalte sunt obținute pe liste de partid. Este o schimbare enormă față de 2021, când CDU câștigase 40 din cele 41 de mandate directe, iar AfD doar unul.

Un land estic sărac și nu prea

Victoria AfD este pusă pe seama creșterii economice reduse din landul Saxonia Anhalt, fostă parte a Germaniei de Est. Însă o analiză publicată de Deutsche Welle nuanțează acest argument într-un mod care pune sub semnul întrebării și această viziune, dar și modul în care AfD explică dificultățile economice. Landul rămâne printre cele mai slab dezvoltate economic din Germania: șomajul este peste media națională, veniturile sunt mai mici, iar PIB-ul pe locuitor ajunge la aproximativ 75% din media federală. În același timp, regiunea dispune de industrii competitive, în special în chimie și construcția de utilaje, iar declinul demografic s-a atenuat. În plus, este unul din landurile în care majoritatea cetățenilor își permit să devină proprietari de locuințe.

AfD atribuie dificultățile în mare parte imigrației, însă DW consideră această explicație simplistă și înșelătoare. Străinii reprezintă circa 9% din populație, iar afirmația că aceștia trăiesc în principal din ajutoare nu este susținută de date. Problemele economice sunt reale, însă cauzele lor sunt mai complexe decât mesajul electoral al extremei drepte.

Cheia formării viitorului guvern?

„Am scris istorie în această țară”, s-a felicitat, la rândul său, Ulrich Siegmund, liderul regional al AfD. Rezultatul alegerilor din Saxonia-Anhalt ar putea depinde de BSW, partidul de stânga rupt din Die Linke, condus de Sahra Wagenknecht, care s-a declarat dispus să faciliteze învestirea lui Ulrich Siegmund dacă AfD obține cele mai multe voturi. În cazul eșecului unei astfel de înțelegeri, AfD ar putea încerca o alianță cu CDU. Siegmund și Alice Weidel au vorbit despre o „mână întinsă”, însă CDU exclude oficial orice colaborare cu AfD. Die Zeit avertizează totuși asupra posibilității ca unii deputați CDU să fie convinși să coopereze cu AfD. Dacă AfD nu formează o coaliție, rămâne posibilă o alianță a partidelor pro-CDU, dar aceasta ar presupune negocieri dificile cu Die Linke, considerat de CDU la fel de radical ca AfD.

Der Spiegel: sfârșitul democrației liberale în Germania să devină o perspectivă reală

Pentru Der Spiegel, pericolul depășește cu mult granițele Saxoniei-Anhalt. Deși landul a fost considerat în campanie prea mic pentru ca rezultatul să fie supraestimat, ziarul avertizează că fiecare scrutin regional a căpătat o dimensiune națională pe măsură ce AfD a crescut. Ulrich Siegmund a vorbit despre un „efect de domino”, prin care partidul vrea să „bulverseze toată Germania”. Potrivit Courrier International, Der Spiegel avertizează că trebuie luată în serios posibilitatea ca sfârșitul democrației liberale în Germania să devină o perspectivă reală.

Haaretz: victoria AfD, simptom al slăbirii centrului politic

Cotidianul israelian de stânga Haaretz plasează succesul electoral al AfD într-un context istorico-politic și subliniază că trecutul nazist al Germaniei este principalul motiv pentru care partidele consacrate au refuzat să formeze o coaliție cu AfD, chiar dacă partidele de dreapta din alte țări europene și-au asumat de mult timp responsabilitatea guvernării. Ziarul face referire la clasificarea organizației AfD din landul respectiv drept formațiune de extremă dreapta confirmată de către Oficiul pentru Protecția Constituției și interpretează victoria drept o expresie a slăbiciunii cancelarului Merz, ale cărui cote în sondaje se află la un nivel minim istoric.

„Republica Federală Germania, fondată odinioară ca un contra-model al sistemului criminal nazist, nu mai este ferită de extremismul de dreapta. Convingerea că naziștii, simpatizanții și apărătorii lor au fost definitiv excluși de la putere în Germania face acum loc unui avertisment: nimic nu este câștigat definitiv”, avertizează Süddeutsche Zeitung, citat de Courrier International.

Vot pentru înlăturarea vechii ordini, nu și pentru instaurarea uneia noi

Neue Zurcher Zeitung scrie că rezultatul alegerilor este un punct de cotitură. AfD nu este, în mod automat, capabilă să guverneze. Dar, pentru prima dată, nu mai poate fi exclusă din punct de vedere politic, deoarece are acum un cuvânt de spus în stabilirea condițiilor în care ar putea fi formate majorități în Saxonia-Anhalt. Cotidianul elvețian consideră remarcabilă răsturnarea rolurilor din seara alegerilor. Nu centrul politic, ci AfD este acum cea care invită la discuții și trasează linii roșii. Potrivit NZZ, partidele consacrate au făcut în principal campanie împotriva AfD, mai degrabă decât pentru propria platformă politică, iar acest lucru scoate la iveală adevărata slăbiciune a serii. Aceasta este că alegătorii au votat pentru înlăturarea vechii ordini, dar nu au dat un vot clar pentru instaurarea uneia noi.

Rzeczpospolita: semnal de alarmă pentru Berlin

În Polonia, succesul electoral al AfD este văzut în primul rând ca un semnal de alarmă pentru Berlin. Cotidianul Rzeczpospolita vorbește despre o „victorie zdrobitoare” și consideră că aceasta reprezintă mai mult decât un simplu avertisment adresat clasei politice. Întrebarea centrală este cât timp va mai rezista „bariera politică” împotriva AfD. Cu un rezultat de aproximativ 44%, partidul a devenit atât de puternic în Saxonia-Anhalt. Excluderea sa de la formarea guvernului este supusă unei noi încercări. Din perspectiva poloneză, acest lucru este deosebit de relevant. O nouă creștere a AfD nu afectează doar politica internă a Germaniei, ci și politica europeană în materie de securitate și de ordine politică.

Kommersant: un record electoral pentru AfD

Cotidianul rus Kommersant este mai sobru și vorbește despre o victorie record pentru AfD în istoria sa, cu valori cuprinse între 44% și 44,5%, potrivit proiecțiilor ZDF. Prezența la urne a fost excepțional de ridicată, scrie ziarul din Rusia. Este menționată drept o chestiune încă deschisă, posibilitatea ca BSW să nu atingă pragul electoral de 5%. Partidul este creditat cu un scor cuprins între 4,8% și 5,5%.

Agenția chineză China Nouă relatează că, potrivit proiecțiilor ARD, AfD a câștigat alegerile din Saxonia-Anhalt cu un record de 44,4%. CDU, condusă de premierul landului Sven Schulze, a suferit o înfrângere severă. A coborât la 18,4%, față de 37,1% în 2021. Schulze a recunoscut înfrângerea și a cerut clasei politice să ia în serios mesajul alegătorilor. Rezultatul a fost calificat de CDU drept un „punct de cotitură”. Partidul a precizat însă că guvernul federal își va continua agenda de reforme.

Der Standard: problema este prăbușirea centrului

Cotidianul austriac Der Standard se concentrează mai mult asupra consecințelor pentru sistemul politice din Germania. Victoria a AfD este descrisă drept o posibilă cotitură istorică. Pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, un partid de extremă dreapta dintr-un land german ar putea prelua guvernarea. Relatarea se concentrează asupra întrebării dacă și cum pot celelalte partide să împiedice formarea unui guvern condus de AfD. Prăbușirea dramatică a CDU agravează și mai mult problema. Din perspectivă austriacă, Saxonia-Anhalt devine astfel un test politic pentru Germania. Poate fi semnal prevestitor al unor noi schimbări în favoarea AfD.