Sute de angajaţi din sectorul public, printre care educatoare şi asistente medicale, au găsit o cale comodă de a obţine un doctorat, în special în domeniul educaţiei, dar şi în biologie. Studiile lor ţin în general de cursuri prin corespondenţă şi diploma este obţinută într-un timp record, scrie Haaretz, preluat de clujtoday.com.
Totul este aranjat de o companie din Haifa, A.D. Atid Lekidum, cunoscută drept Centrul pentru Înalte Studii în Străinătate, companie care are grupuri întregi de oameni care îşi obţin doctoratele în şcoli din străinătate. În trecut, compania a fost asociată cu universităţi din Marea Britanie, dar în ultimii ani a fost prezentă în special în România.
“În România poţi să-ţi obţii un doctorat contra a 100.000 de shekeli (25.700 de dolari) în doar trei ani”, spune unul dintre acţionarii conpaniei, Dan Shenker. “Marea Britanie a devenit pur şi simplu prea scumpă. Aici costă 250.000 de shekeli şi durează şase ani”.
În programul din România este implicată Universitatea Babeş-Bolyai, cunoscută ca UBB, din Cluj-Napoca.
Într-un clip de pe YouTube, Shenker de la A.D. Atid Lekidum şi partenerul său, Avishai Tal, se laudă că nu mai puţin de o mie de clienţi şi-au obţinut diplomele de licenţă şi de master prin intermediul companiei lor, iar peste 200 au obţinut diploma de doctorat de la înfiinţarea firmei, în urmă cu 20 de ani.
Shenker a declarat pentru TheMaker că circa 15 israelieni încep să studieze anual în România şi că anul acesta printre ei se află şi opt profesori. Taxele, spune el, sunt plătite companiei sale, “care are grijă de toate”, nu universităţii din România. Întrebat dacă se întâmplă ca vreunul dintre cei care aplică penntru doctorat să fie respins, Shenker a spus că teoretic este posibil, însă că aşa ceva nu s-a întâmplat până acum.
Prin intermediul A.D. Atid Lekidum studenţii merg o dată pe an în România, la Cluj, al doilea oraş ca mărime, pentru ceea ce este denumit atelier doctoral. TheMaker a obţinut un document de la un atelier similar din 2008 şi acesta pare să arate că studenţii au avut parte de o săptămână de relaxare. Programul doctoral este organizat pe grupuri şi, deşi universitatea este română, la Cluj învăţământul este coordonat aproape integral de israelieni.
În 2008, cea mai mare parte a programului a fost asigurată de doi israelieni, dr. Yehudit Od-Cohen, despre care compania spune că este lector invitat la Ohalo College of Education din Katzrin, în Înălţimile Golan, şi dr. Miri Shacham, descrisă drept lector invitat la ORT Braude College din Carmel (lor li s-au adăugat de câteva ori cadre didactice de la universitatea din România). Compania din Haifa spune că programul constă în şase ore de “pregătire individuală” cu conducătorii lucrării şi alte şase ore pentru “un simpozion şi prezentări în cadrul unui grup de cadre didactice şi studenţi” şi multe alte ore dedicate unor activităţi precum un tur prin grădina botanică, o vizită la operă, un tur al oraşului organizat de universitate, un tur în îmrejurimi şi o cină pe malul unui lac.
Programul este recunoscut de autorităţile israeliene şi le acordă absolvenţilor toate privilegiile unui deţinător de diplomă de doctorat obţinută la alte instituţii. Pentru angajaţii din sectorul public, aceste privilegii includ un parcurs rapid în carieră, ce implică creşteri de salariu şi o pensie mai mare.
Lista ultimilor absolvenţi de la Cluj include mai multe infirmiere, educatoare, profesori de educaţie fizică, toţi cu doctorate. Unii absolvenţi ai programului şi-au găsit pozitii academice în Israel, inclusiv dr. Limor Kessler-Ladelsky, care predă la Bar-Ilan University.
Când a fost întrebat dacă Kessler-Ladelsky a fost chiar la Cluj sau a studiat prin corespondenţă, Universitatea Bar-Ilan a spus că ea a locuit la Berlin şi în Bucureşti în acea perioadă, dar nu a explicat de ce a plătit sume importante companiei A.D. Atid Lekidum în condiţiile în care locuia în Europa. Pe lista doctorilor de la Cluj deţinută de A.D. Atid Lekidum se află şi Aryeh Erlich, acum cadru universitar la Centrul Interdisciplinar din Herzliya.
“Studiul doctoral te învaţă de fapt cum să fii cadru universitar”, spune Dan Ariely, expert israelian care predă la Duke University din Carolina de Nord. “Oamenii din afara acestui domeniu nu înţeleg ce înseamnă asta”, spune el, adăugând că acest concept nu este apreciat. “Vor titlul de doctor, dar nu înţeleg despre ce este vorba cu el. Din punctul lor de vedere, ei sunt deja experţi”, spune Ariely referindu-se la cei care obţin doctoratul apelând la canale netradiţionale.
Unii se laudă cu titluri obţinute la instituţii care nu există de fapt sau cu doctorate obţinute rapid prin cursuri la distanţă, intermediate de o firmă comercială care nu explică cum au fost acordate aceste titluri.
“Să luăm drept exemplu un expert în alimentaţie. El spune: ‘Am muncit cu alimentele până acum. Sunt deja doctor, prin urmare sunt îndreptăţit să-mi obţin doctoratul’. Când cineva îşi spune lui însuşi: ‘Ştiu mai multe decât profesorii universitari’, atunci este foarte uşor să meargă mai departe şi să spună: “O să fac ceva uşor şi simplu ca să-mi obţin doctoratul’. În acest fel oamenii se încurajează pentru a-şi justifica acţiunile. Este OK, pentru că ei ştiu deja ceea ce alţii nu ştiu”, spune Ariely.
A.D. Atid Lekidum a emis un comunicat care spune: “Reprezentăm UBB din Cluj şi UAIC (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi), România, universităţi recunoscute de Ministerul Educaţiei. Costul mediu al sudiilor doctorale prin intermediul nostru este de circa 100.000 de shekeli, incluzând zborurile, cazarea la hotel, sprijinul academic şi administrativ şi taxele. Plăţile din partea studenţilor sunt transferate universităţii prin reprezentanţa noastră. Profitul nostru nu poate interesa nicio parte alta decât autorităţile fiscale din Israel. Studenţii sunt conştienţi de modul în care sunt folosite fondurile lor.”
Diplomele nu sunt obţinute în grup, spune compania, ci printr-un program individual. Se călătoreşte însă în grup, pentru că studenţii merg în România o dată pe an şi asta ajută la reducerea costurilor cu transportul.
Studenţilor li se solicită să depună o propunere de cercetare, iar aprobarea finală a diplomelor se face după susţinerea tezelor de către studenţi şi după o decizie a Ministerului Educatiei de la Bucureşti, spune firma. “Nu este necesar niciun cadru universitar israelian şi nici nu există vreunul”, mai adaugă compania.
Unii aplicanţi au fost respinşi, spune A.D. Atid Lekidum, dacă nu a fost găsit un conducător pentru zona lor de cercetare, în timp ce alţii au fost respinşi pentru că tema propusă de ei nu întrunea standardele academice, în timp ce alţi studenti nu si-au obţinut diploma pentru că nu au îndeplinit criteriile universitare.
Ministerul israelian al Educaţiei spune ca Universitatea din Cluj este o instituţie recunoscută în ce priveşte acordarea doctoratelor. Diplomele universităţii oferă o şansă în plus la angajare în sectorul serviciilor în Israel, după o perioadă de probă, iar din 2005 doctoratele sunt recunoscute abia după o verificare a ministerului israelian.
A.D. Atid Lekidum are programe similare cu Anglia Ruskin University, care are trei campusuri în Marea Britanie. Printre absolvenţi se numără dr. Ofra Walter, şefă a departamentului de educaţie de la Tel Hai College din Galileea. “Studiile au loc la universitate, în sesiuni intensive care se întind pe perioada doctoratului, la care se adaugă întâlniri individuale cu conducătorul lucrării. În domeniul meu nu am avut multe variante în Israel şi astfel am ales să continui cercetarea în engleză, limba în care am studiat pentru master, când locuiam în SUA. Aşa am primit o bursă de la Ministerul Educaţiei din Marea Britanie”, a spus ea, însă fără a răspunde direct la întrebarea de ce a ales să-si facă studiile prin intermediul unei firme comerciale.
Dr. Doron Lederer, care se ocupă de problemele studenţilor la Seminar Hakibbutzim Teachers College din Tel Aviv, aruncă ceva lumină asupra celor care vor să-şi obţină diplomele printr-o firmă precum A.D. Atid Lekidum. Lederer şi predecesoarea sa apar pe o listă a studenţilor care au obţinut diplomele prin intermediul companiei din Haifa.
“Am început să studiez la o vârstă destul de înaintată şi dacă aş fi făcut doctoratul în Israel aş fi avut impresia că nu se mai termină”, spune ea. “În Israel au început să-mi spuna ce să fac şi cum să fac şi dacă există o chimie între tine şi conducătorul lucrării vei continua. Am înţeles însă că nu se va mai termina. Universitatea Ruskin este foarte serioasă, organizată şi totul este coordonat cum trebuie. Mi-a luat cinci ani, dar, la 50 de ani, cel puţin nu a trebuit să alerg după conducătorul lucrarii”. S-a întâlnit cu el “de zeci de ori”, chiar dacă nu lucra la Ruskin.
Întrebată de ce a ales acea şcoală, Lederer a spus că acel program implica o entitate care o ajuta să coordoneze lucrurile, referindu-se aparent la A.D. Atid Lekidum. “Am ales o universitate recunoscută. Puteam s-o fac în Ungaria, însă am ajuns la concluzia că nu era ceva serios”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.