O bacterie periculoasă, rezistentă la unele dintre cele mai puternice antibiotice, se răspândește în spitalele din Europa. Numărul infecțiilor sanguine provocate de Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme a crescut cu 72% între 2019 și 2025, potrivit unui raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Specialiștii avertizează că anumite tulpini devin rezistente inclusiv la antibiotice dezvoltate recent, ceea ce reduce opțiunile de tratament și pune în pericol viețile pacienților.
Datele au fost publicate miercuri, 18 noiembrie, și arată că Uniunea Europeană este departe de obiectivele stabilite pentru combaterea rezistenței la antibiotice.
Potrivit Politico, infecțiile provocate de Klebsiella pneumoniae reprezintă una dintre cele mai mari îngrijorări ale specialiștilor europeni. Bacteria poate provoca infecții grave, inclusiv infecții ale sângelui, care pot duce la complicații severe și deces.
Unele tulpini au devenit rezistente la aproape toate antibioticele disponibile, inclusiv la tratamentele introduse în ultimii ani pentru combaterea bacteriilor multirezistente.
Medicii avertizează că tratamentele devin tot mai dificile
Christian Giske, specialistul care coordonează activitatea ECDC privind bacteriile rezistente la antibiotice, a declarat că evoluția Klebsiella pneumoniae reprezintă cea mai mare îngrijorare dintre datele colectate în ultimul an. Problema este cu atât mai gravă cu cât bacteria se poate transmite între pacienții internați, în special atunci când măsurile de prevenire și control al infecțiilor nu sunt respectate riguros.
Klebsiella pneumoniae poate exista în mod natural în organism, inclusiv în intestin, fără să provoace neapărat o boală. În anumite condiții însă, aceasta poate produce infecții severe, mai ales la persoanele vulnerabile. Specialiștii subliniază că prevenirea răspândirii bacteriei necesită măsuri stricte de igienă, dezinfectarea suprafețelor și utilizarea corectă a echipamentelor de protecție.
Raportul ECDC din 18 noiembrie 2026
România a înregistrat o incidență estimată de 18,66 infecții la 100.000 de locuitori în 2025. Media Uniunii Europene a fost de 3,75 cazuri la 100.000 de locuitori.
Aproximativ 35.000 de persoane mor anual din cauza rezistenței la antimicrobiene
Rezistența la antimicrobiene reprezintă una dintre cele mai importante amenințări pentru sănătatea publică europeană. Potrivit estimărilor ECDC, aproximativ 35.000 de persoane mor anual în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia din cauza infecțiilor provocate de microorganisme rezistente la tratamente.
Această estimare include mai multe tipuri de infecții și nu se referă exclusiv la Klebsiella pneumoniae. Bacteriile pot dezvolta rezistență atunci când antibioticele sunt utilizate excesiv sau incorect. În timp, tratamentele care înainte erau eficiente pot deveni insuficiente. Medicii sunt astfel obligați să utilizeze antibiotice mai puternice, uneori rezervate cazurilor grave.
România, printre țările cu probleme importante
Situația este îngrijorătoare și în România. Potrivit raportului european privind rezistența antimicrobiană, pentru anul 2025 a fost estimată o incidență de 18,66 infecții sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme la 100.000 de locuitori.
La nivelul Uniunii Europene, incidența estimată este de aproximativ 3,7 cazuri la 100.000 de locuitori. Diferența arată amploarea problemei în România, însă ECDC avertizează că datele de supraveghere din țara noastră au limitări de reprezentativitate și trebuie interpretate cu prudență.
Alte bacterii rezistente continuă să se răspândească
Raportul european arată că problemele nu se limitează la Klebsiella pneumoniae. Infecțiile sanguine provocate de bacteria E. coli rezistentă la cefalosporinele de generația a treia au crescut cu 16,4% în perioada 2019-2025.
Uniunea Europeană stabilise ca obiectiv reducerea acestora cu 10% până în 2030. Există însă și rezultate pozitive. Infecțiile sanguine provocate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, cunoscut sub denumirea de MRSA, au scăzut cu 19% față de 2019. Reducerea depășește obiectivul european de 15%, dar specialiștii avertizează că evoluțiile din ultimii doi ani ar putea pune în pericol acest progres.
Europa nu reușește să reducă suficient consumul de antibiotice
Uniunea Europeană și-a propus reducerea consumului de antibiotice cu 20% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2019. Datele actuale arată însă o scădere de numai 5% până în 2025.
O altă țintă europeană presupune ca cel puțin 65% dintre antibioticele utilizate să aparțină categoriilor recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru utilizare prioritară. Proporția a ajuns la 62,5% în 2025. Directorul ECDC, Pamela Rendi-Wagner, a avertizat că Europa nu avansează suficient de rapid pentru atingerea obiectivelor privind combaterea rezistenței la antimicrobiene.
Instituția solicită autorităților sanitare să consolideze supravegherea epidemiologică, să îmbunătățească identificarea rapidă a bacteriilor rezistente și să limiteze utilizarea inutilă a antibioticelor. Specialiștii atrag atenția că antibioticele nu trebuie administrate fără recomandarea medicului și că acestea nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale, precum răceala sau gripa.