Prețurile din România au revenit pe creștere în septembrie 2026, iar rata anuală a inflației a ajuns la 6,61%, după ce în august se situase la 6,17%. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la servicii și la mărfurile nealimentare, în timp ce costurile cu motorina, benzina și chiriile au continuat să pună presiune pe bugetele românilor. Datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS) arată că scumpirile nu au afectat toate categoriile de produse în aceeași măsură.
Inflația a urcat la 6,61% în septembrie
Potrivit INS, rata anuală a inflației a crescut de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. În același timp, rata inflației de la începutul anului, calculată prin raportarea prețurilor din septembrie la cele din decembrie 2025, a ajuns la 5,4%.
Cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în sectorul serviciilor, unde prețurile au urcat cu 11,12%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,06%, în timp ce prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere medie mai redusă decât serviciile și produsele nealimentare, anumite produse și servicii esențiale au înregistrat majorări mult mai mari decât media generală.
Motorina și benzina, printre cele mai mari scumpiri
În categoria mărfurilor nealimentare, carburanții au înregistrat unele dintre cele mai importante creșteri de preț față de septembrie 2025. Motorina s-a scumpit cu 37,61%, în timp ce benzina a înregistrat o creștere de 28,42%. Aceste majorări se pot reflecta și în costurile de transport și distribuție, cu efecte asupra cheltuielilor suportate de populație și de companii.
În aceeași perioadă, energia termică s-a scumpit cu 10,70%, iar prețul gazelor naturale a crescut cu 4,63%. Energia electrică a înregistrat o majorare anuală de 1,35%, după schimbările intervenite în schema de sprijin pentru consumatori.
În cazul electricității, comparația anuală este influențată de încetarea schemei anterioare de plafonare, în august 2025. Pentru gazele naturale, plafonarea prețurilor pentru consumatorii casnici a încetat la 1 aprilie 2026, fiind introdus un nou mecanism de protecție.
Este o inflatie statistica, mimetica, pe simpla corelare cu factori din afara sferei economice. In astfel de cazuri, se aplica o logica diferita. Parghiile statului difera. Vezi Ucraina, aflata in razboi de 4 ani, cu imprumuturi masive si control al statului cvasi-total. Pentru ca doar asa se poate, acum. Mai vorbeste cineva despre solutii, sau doar constatam, speriem lumea si ne retragem in barloguri?