Îngrășămintele rusești fără sancțiuni, arma secretă a țărilor Mercosur în competiția cu fermierii UE – INTERVIU

„Dacă vorbim de Uniunea Europeană, noi aici avem reguli, norme și proceduri, costuri foarte ridicate din cauza acestor reguli, norme și proceduri, și o genetică care nu este comparabilă cu cea din America de Sud. (…) Noi avem foarte mari costuri, costurile energetice, dacă îmi permit să le numesc așa, pe toate înglobate: costuri cu combustibil, costuri cu îngrășămintele, costuri cu substanțele pe care le administrăm culturilor și restricțiile pe care le avem, ca să nu mai vorbim de lăsatul pârloagă, 5% din terenul pe care îl cultivăm, și principiul rotației culturilor, și toate cele una de peste alta, la care se adaugă, în acest moment, și faimoasa CIBAM, se numește Taxa pe Amprenta de Carbon Aplicată Îngrășămintelor, de la 1 ianuarie 2026”.

Țările sud-americane folosesc subsanțe „fără nicio restricție”

Mai mult, țările sud-americane au și un as în mânecă față de fermierii europeni și români. Cumpără îngrășăminte rusești care nu se află sub imperiul sancțiunilor în țările lor, așa cum, de pildă, se întâmplă în statele UE, spune analistul consultat de Cotidianul.

„Pe când în America de Sud costurile sunt foarte scăzute, pentru că ei pot cultiva organisme modificate genetic, ei pot folosi orice fel de substanțe fără nicio restricție și, mai mult decât atât, dacă stăm să judecăm la modul foarte corect și drept, e un aport substanțial care vine din vreme. Astfel încât Brazilia, fiind o țară tropicală, beneficiază de precipitații absolut în permanență, față de o Uniune Europeană în care știm și noi cum s-a schimbat clima. Deci, spuneți că poate fi un risc de securitate alimentară, în primul rând.

Ei (țările Mercosur – n.red.) au un mare beneficiu care provine din vreme, din costul energetic, pentru că ei sunt aprovizionați într-una cu îngrășămintele rusești, care nu au o parte de sancțiuni, deci vin la niște prețuri rezonabile. Și acum să vorbim de sistemul de distribuție, pentru că în Brazilia sistemul de distribuție nu este asemenea celui european, sau românesc, să-i spunem pe drept, pentru că acolo se face efectiv troc”.

Acordul nu avantajează România „sub nicio formă”

Cezar Gheorghe vorbește și despre mirajul acordului și un posibil recul. Te bucuri, în primă fază, că vei beneficia de materie primă ieftină, dar piața riscă să devină mai puțin competitivă în privința producției.

„Mai departe, vorbim de securitate alimentară. În momentul când tu îți distrugi cu bună știință siguranța și securitatea ta alimentară locală, lăsând piața să fie penetrată de produse care nu au nicio normă, să spunem, cât de cât echivalentă cu cea a Uniunii Europene, ai o mare problemă.

Pentru că îți vor înlocui în piața ta locală, efectiv, materia primă și produsele procesate. În acel moment, tu ești dependent de ceea ce se întâmplă în altă zonă. Poate la început te vei bucura tu, ca procesator sau ca distribuitor, ca zootehnic, că îți vine materia primă mai ieftină, dar, la rândul tău, vei colapsa, pentru că nu vei mai putea fi competitiv în ceea ce privește producția de mărfuri procesate pentru rafturile magazinelor”.

Întrebat și despre avantajele pentru România ale noului acord, Cezar Gheorghe o spune răspicat: „Nu ne avantajează sub nicio formă”.

„Pentru că noi nu avem cum să exportăm în America de Sud, nu avem cum să fim competitivi la materie primă, nu avem cum să fim competitivi la produse procesate, pentru că știm și noi ce balanță agroalimentară defazată și debalansată avem. Iar dacă vorbim de producții industriale, nu știm ce putem noi oferi acolo. Pentru că noi nu putem oferi absolut nimic, producții industriale, în America de Sud. Noi, ca și România”, încheie analistul Agricolumn pentru Cotidianul.

Context

Comisia Europeană a primit undă verde, vineri, 9 ianuarie, pentru încheierea acordului cu cele patru state Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay –, după ce în Consiliul UE a fost întrunită majoritatea calificată necesară.

Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotrivă, Belgia s-a abținut, iar Germania este considerată unul dintre principalii beneficiari ai acordului.

Acordul UE–Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume și a stârnit deja proteste ample ale fermierilor europeni, inclusiv în Franța, Polonia și Italia, unde agricultorii contestă efectele înțelegerii asupra piețelor locale.

Și la București, un adevărat scandal politic s-a iscat în interiorul coaliției, după ce PSD a acuzat miniștrii USR ai Economiei și Externelor că nu au ținut cont de poziția Ministerului Agriculturii atunci când au votat în COREPER în favoarea acordului.

„PSD condamnă ferm decizia Ministerului de Externe de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-MERCOSUR, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină”, au transmis social-democrații într-un comunicat de presă.

PSD o acuză pe ministra de Externe, Oana Țoiu, de „trădare”. Social-democrații susțin că aceasta, alături de ministrul Economiei, Irineu Darău, nu ar fi ținut cont nici de opinia fermierilor, nici de obiecțiile formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

„PSD consideră că această decizie reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români, mai ales în condițiile în care ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a semnalat în mai multe rânduri că semnarea acordului fără aceste garanții va afecta puternic agricultura românească. Este revoltător faptul că miniștrii USR de la Externe și de la Economie au avizat Memorandumul privind Acordul UE-MERCOSUR, fără să se fi consultat măcar cu fermierii români și fără să țină cont de obiecțiile formulate de Ministerul Agriculturii”.

CITEȘTE ȘI: Ce le-a cerut Florin Barbu în decembrie miniștrilor USR legat de MERCOSUR – DOCUMENT

Schimburi comerciale record UE-Mercosur

Datele de pe site-ul Consiliului UE arată că în 2024, valoarea schimburilor comerciale ale UE cu Mercosur a fost de peste 111 miliarde EUR: Exporturile au ajuns la 55,2 miliarde EUR, iar importurile au ajuns la 56 de miliarde EUR. Peste 80% din fluxul comercial a fost între UE și Brazilia.

Între 2014 și 2024, comerțul cu bunuri UE-Mercosur a crescut cu peste 36%: importurile au crescut cu peste 50%, în timp ce exporturile au crescut cu 25%.

În 2023 (cel mai recent an pentru care există date disponibile), comerțul cu servicii între UE și Mercosur a fost în valoare de peste 42 de miliarde EUR. UE a exportat servicii în valoare de peste 29 de miliarde EUR către Mercosur, în timp ce Mercosur a exportat servicii în valoare de aproximativ 13,4 miliarde EUR către UE.